Deficitul cognitiv minor: Cât de normal este să uiți mereu unde ți-ai pus ochelarii?

Deficitul cognitiv minor nu este doar o afecțiune, cât etapa prin care trec persoanele înainte să fie diagnosticate cu demență.
20.03.2021 | Necsoiu Alexandra
Deficitul cognitiv minor: Cât de normal este să uiți mereu unde ți-ai pus ochelarii?
Deficitul cognitiv minor: Cât de normal este să uiți mereu unde ți-ai pus ochelarii?

De câte ori nu ți s-a întâmplat să uiți unde ți-ai pus ochelarii sau telefonul sau pixul? Oare am oprit apa când am plecat de acasă? I-am înapoiat cei 2 lei colegului? Ni se întâmplă tuturor să uităm. Însă care este limita până la care aceste întâmplări sunt normale? Cum știi când ai trecut granița? Deficitul cognitiv minor nu este doar o afecțiune, cât etapa prin care trec persoanele înainte să fie diagnosticate cu demență. Această etapă poate dura câțiva ani și, de multe ori, rămâne neobservată sau pusă pe seama îmbătrânirii.

Deficitul cognitiv minor, un pas până la demență

Capacitatea de a-ți aminti prin ce ai trecut, cum să faci anumite sarcini sau informații abstracte reprezintă o parte fundamentală a ființei tale și a modului în care interacționezi cu cei dragi și cu comunitatea. Pe măsură ce îmbătrânești, poți observa o serie de modificări legate de memorie. Unele dintre aceste schimbări reprezintă o parte naturală a procesului de îmbătrânire, în timp ce altele pot fi primele semne ale unui caz de demență. Iar medicul este singurul care poate face diferența.

„Memoria are diferite aspecte și pe măsură ce înaintăm în vârstă acestea pot avea de suferit. Însă, măsura în care se degradează este cea care indică dacă este vorba de un proces natural sau de o formă de demență. Astfel, chiar dacă îmbătrânim, ar trebui să avem capacitatea să rememorăm evenimente din trecut, să ne aducem aminte cum să ne ocupăm de sarcinile zilei și să avem ăn continuare o bună capacitate de înțelegere atunci când vine vorva de informații pe care deja le știam”, Dr. Bianca Nițu, medic neurolog cu aria de interes în tulburări de mișcare și patologii neurodegenerative.

Cum îmbătrânim și ce ar trebui să atragă atenția?

Faptul că uităm anumite informații poate reprezenta, în funcție de context, un motiv de îngrijorare sau un aspect peste care putem trece fără griji. Mai exact, dacă am uitat unde ne-am pus ochelarii, atunci trecem printr-un scurt moment de uitare sau de dezorganizare. În schimb, dacă uităm pentru ce sunt ochelarii sau cum să îi folosim atunci acesta ar trebui să devină un semnal de alarmă pentru noi și cei din jurul nostru”, explică Dr. Bianca Nițu.

Problemele legate de memorie la bătrânețe pot fi încadrate într-un spectru care are la extremele sale îmbătrânirea normală și diferitele demențe. Cu toate acestea, între cele două extreme se află deficitul cognitiv minor. Cercetătorii sunt de părere că această afecțiune reprezintă o etapă intermediară între cele două extreme. Din fericire nu toate persoanele care se află în această situație ajung cu siguranță să sufere de demențe. Pentru a ști dacă memoria se află în parametri normali și dacă există riscul de a dezvolta demențe, este foarte importantă consultația neurologică.

Deși scăpările de memorie sunt comune pe măsură ce oamenii  îmbătrânesc, există o serie de semne care ar trebui să atragă atenția și să vă trimită la medic pentru un examen mai amănunțit:

  • Cei apropiați îți atrag atenția că te repeți sau că pui mereu aceleași întrebări
  • Ai probleme cu rememorarea evenimentelor recente
  • Ai dificultăți legate de sarcinile obișnuite
  • Te exprimi cu dificultate
  • Capacitatea de a fi atent s-a diminuat
  • Lucrurile și locurile familiare devin mai greu de recunoscut
  • Iei decizii iresponsabile

Ce poți face pentru a îmbunătăți memoria pe termen lung?

„În cazul în care prezentăm aceste simptome este indicat să cerem ajutorul unui neurolog și, deși nu există încă un tratament medicamentos care să combată efectele deficitului cognitiv minor, există o serie de abordări care oferă rezultate pozitive”, spune Dr. Bianca Nițu. Academia Americană de Neurologie a oferit o serie de recomandări legate de sănătatea fizică și a creierului:

  • Menținerea unei vieți active, cu puțin două sesiuni de activitate fizică intensă pe săptămână.
  • Menținerea sub control a nivelului tensiunii arteriale, colesterolului și zahărului din sânge.
  • Adoptarea unei diete echilibrate, bogate în antioxidanți.
  • Menținerea sub control a greutății corporale.
  • Reducerea, pe cât posibil, a surselor de stres.
  • Asigurarea unui program de somn care să permită odihna.
  • Menținerea unei vieți active din punct de vedere social, cu hobby-uri și legături sănătoase cu cei din jur.
  • Menținerea creierului activ prin jocuri sau învățarea unor noi abilități.

Ce-i de făcut dacă memoria are de suferit?

Amintirile joacă un rol important în construirea imaginii despre sine și modul de interacțiune cu cei din jur, astfel că atunci când primești, tu sau o persoană apropiată, un diagnostic precum deficitul cognitiv minor, este normal ca prima reacție să fie teama. O viață în care memoria nu mai funcționează este întotdeauna un motiv serios de îngrijorare. Însă, ceea ce poate ajuta într-un astfel de moment este reașezarea pe traseu. Din fericire, există o serie de trucuri care să ajute cu gestionarea unei astfel de situații:

  • Realizarea unui plan pentru activitățile de zi cu zi.
  • Stabilirea unor locuri fixe pentru lucrurile folosite zilnic: cheile, portofelul, telefonul sau telecomanda.
  • Folosirea unui calendar pentru a avea o imagine clară a evenimentelor din viitorul apropiat.
  • Folosirea tehnologiei pentru a crea liste și alarme pentru activitățile importante de zilnice.
Cel mai nou articol Video: