Cum ne putem proteja creierul de procesul de declin cognitiv? Ghidul neurologului pentru menținerea sănătății cognitive

Procesul de declin cognitiv natural este un proces lent progresiv care începe cu mult mai devreme decât vârsta la care devine evident pentru noi. 
Cum ne putem proteja creierul de procesul de declin cognitiv? Ghidul neurologului pentru menținerea sănătății cognitive
Cum ne putem proteja creierul de procesul de declin cognitiv? Ghidul neurologului pentru menținerea sănătății cognitive

Atenția, memoria, limbajul, capacitatea de a lua decizii, funcțiile vizuo-spațiale și comportamentele sociale fac parte din ansamblul de funcții superioare ale cogniției, instrumentul esențial care ne ajută să interacționăm cu mediul extern. Evoluția naturală a cogniției pe parcursul vieții poate fi privită ca o curbă, panta ascendentă de dezvoltare, optimizare și înțelegere a modalităților prin care ne putem folosi de ea pentru a ne îndeplini țintele în viața cotidiană fiind mai proeminentă în prima parte a vieții, cu un vârf în jurul decadei a treia.  Ulterior, procesul de declin cognitiv natural este un proces lent progresiv care începe cu mult mai devreme decât vârsta la care devine evident pentru noi. 

Factorii care influențează procesul de declin cognitiv

Viteza cu care se produce acest proces și amploarea lui depind de un cumul de factori și interacțiunea dintre aceștia, respectiv:

  • Nivelul de bază, așa numita rezervă cognitivă care îi este particulară fiecărui individ, care poate fi determinată genetic sau influențată negativ de factori care pot interveni încă din primele momente de viață (ex. evenimente medicale care se produc în preajma nașterii);
  • Patologiile pe care le putem dezvolta pe parcursul vieții;
  • Factorii de risc cardiovascular, precum hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, dislipidemia, tabagismul, sedentarismul, obezitatea, sindromul de apnee în somn.

Diferența între deteriorarea cognitivă naturală și demență

De regulă, îmbătrânirea naturală, pe lângă evoluția lent progresivă, prezintă (dacă nu există alt fond patologic asociat, situație care este de fapt mai frecventă) un ritm constant și vizează predominant viteza de reacție, atenția, capacitatea de a lua decizii, flexibilitatea mentală și capacitatea de a învăța lucruri noi – funcții care țin de lobul prefrontal.

În cazul unui demențe, de regulă, lucrurile sunt mai accelerate, cu afectarea unor domenii mai specifice și cu un impact asupra autonomiei cotidiene, ceea ce face acest scenariu mai evident pentru cei din jur. Domenii specifice însemnând, în funcție de entitatea patologică aflată în spatele manifestărilor, probleme cu memoria de scurtă durată, probleme de exprimare, tulburare de comportament, dificultate în orientarea spațială etc.

Cum putem preveni activ procesul de declin cognitiv?

Nu există o cauză unică a declinului cognitiv patologic căreia să ne adresăm, fiind vorba de cele mai multe ori despre o componentă genetică, mai mică sau mai mare, coroborată cu factori externi. Asupra predispozițiilor genetice pe care le deținem nu putem interveni, însă putem acționa asupra factorilor externi care se pot supraadăuga.

Există o prevenție primară care reprezintă preîntâmpinarea dezvoltării unor patologii sau a unor factori de risc pentru boală, și care constă in a avea un stil de viață echilibrat, precum:

  • O dietă echilibrată, ideal mediteraneană, bogată în vegetale, pește și consum redus de alcool;
  • Activitate fizică moderată, însă regulată;
  • Evitarea comportamentelor la risc: tabagism, consum excesiv de alcool.

Apoi, există și componenta de prevenție secundară care se referă la menținerea sub control a bolilor sau a factorilor de risc deja cunoscuți, a căror neglijare poate conduce, în timp, la declin cognitiv.

Spre exemplu:

  • Menținerea sub control a valorilor tensiunii arteriale;
  • Tratament anti-diabetic pentru menținerea parametrilor glicemici la un nivel optim;
  • Greutate corporală optimă;
  • Tratamentul dislipidemiei;
  • Tratarea sindromului de apnee în somn dacă există indicații în această direcție.

De asemenea, un alt aspect la fel de important este menținerea activității cognitive și sociale, capacitatea creierului de neuroplasticitate fiind un proces care nu încetează complet niciodată. La polul opus, izolarea socială și lipsa angajării în activități cognitive pot accelera acest proces de degradare cognitivă.

De regulă, încurajăm desfășurarea activităților care sunt compatibile cu personalitatea noastră și care produc plăcere. Rezolvarea rebusurilor, spre exemplu, doar pentru a încuraja activitatea cognitivă, deși nu ne face plăcere această activitate, nu este o soluție ideală.

În schimb, încurajarea continuării lecturării, pictatului, vizionarea filmelor etc., activități care oricum produceau încântare, este o atitudine mai potrivită. Atât timp cât nu suntem în sfera patologică, preferabilă este găsirea unui echilibru între prevenție activă și desfășurarea naturală a vieții de zi cu zi.

Greșeli comune care afectează sănătatea cognitivă

Există o preocupare destul de importantă în rândul populației legată și de alți factori externi cu potențial impact negativ asupra cogniției, respectiv: stresul susținut – desigur, ideal este să limităm cât de mult cu putință stresul, însă mecanismul prin care acesta poate avea impact asupra funcțiilor cognitive nu este chiar unul de cauzalitate directă, ci mai degrabă stresul susținut se reflectă în anumite comportamente care duc la neglijarea stării de sănătate, precum fumat, consum de alcool, sedentarism, dispoziție depresivă care poate duce la o lipsă de aderență la tratamente sau indicațiile medicului, orar neregulat de mese și somn. Mai degrabă combinația acestor factori rezultați din stilul de viață stresant pot avea impact asupra cogniției, prin dezvoltarea unor factori de risc vascular sau prin decompensarea, neglijarea unor patologii deja avute.

O altă întrebare de care medicul neurolog se lovește frecvent privind acest subiect este cea a suplimentelor alimentare care promit fie să îmbunătățească gândirea, fie să încetinească o degradare cognitivă. Din păcate, nu există niciun preparat de acest tip cu dovezi convingătoare, astfel încât recomandarea rămâne tot în favoarea unui stil de viață echilibrat, activ fizic și cognitiv, și controlul factorilor de risc/patologiilor asociate.

Foto: shutterstock

Urmărește CSID.ro pe Google News
Dr. Alexandra Matei - medic specialist neurologie
Dr. Alexandra Matei este medic specialist neurologie în cadrul Clinicii Neuroaxis din București. Având ca arii de interes afecțiunile neuroinflamatorii, dr. Alexandra Matei are o amplă activitate complementară celei din cabinet, prezentând lucrări de specialitate în cadrul Congreselor Internaționale ...
citește mai mult
Recomandare video
Chips-uri din Salam Săsesc și Corndog cu Crenvurști din Piept de Pui