Costin Dămășaru: Burnoutul angajaților, cea mai mare problemă a companiilor. Cum îi ajută neuroștiința

Costin Dămășaru, specialist în neuroștiințe aplicate în leadership, explică cum este semnalat burnoutul, ce presupune recuperarea și cum ajută neuroștiința.
23.04.2021 | Alexandra Necsoiu
Costin Dămășaru: Burnoutul angajaților, cea mai mare problemă a companiilor. Cum îi ajută neuroștiința
Costin Dămășaru: Burnoutul angajaților, cea mai mare problemă a companiilor. Cum îi ajută neuroștiința

Încă de la începutul pandemiei ne-am lovit tot mai des de termenul ”burnout”. Costin Dămășaru, specialist în neuroștiințe aplicate în leadership și Brain Mapping & Brain Computer Interface, ne aduce în vedere faptul că termenul este relativ nou, dar prima dată a fost folosit în 1974. În prezent, burnoutul angajaților reprezintă cea mai mare problemă a companiilor. Specialistul ne explică cum este semnalat, ce presupune recuperarea și cum ajută neuroștiința în acest sens.

Înainte de toate, ce este burnoutul, de fapt? Până acum s-a vorbit foate mult de stres, în special de stresul cronic, iar acest termen nu a fost atât de de folosit. Unele persoane abia acum îl întâlnesc și încearcă să-l înțeleagă.

Costin Dămășaru: Termenul „burnout” este un termen relativ nou, folosit pentru prima dată în 1974 de Herbert Freudenberger, în cartea sa, Burnout: The High Cost of High Achievement. El a definit inițial epuizarea ca „dispariția motivației sau a stimulentului, mai ales atunci când devotamentul cuiva pentru o cauză sau o relație nu reușește să producă rezultatele dorite”.

Potrivit definiției date de către Organizația Mondială a Sănătății, conceptul de Burn-Out se referă la un sindrom conceptualizat ca rezultat al stresului cronic la locul de muncă, care nu a fost gestionat cu succes. Se caracterizează prin trei dimensiuni:

  • sentimente de epuizare a energiei fizice și psihice precum și oboseală cronică;
  • creșterea distanței mentale față de activitățile curente sau sentimente de dezgust legat de locul de muncă
  • eficacitate profesională redusă.

Totodată OMS atrage atenția că Burn-out-ul se referă în mod specific la fenomenele din contextul ocupațional și nu ar trebui aplicat pentru a descrie experiențele din alte domenii ale vieții.

Plastic vorbind, sentimentul experimentat de către o persoană ce suferă de acest sindrom este unul de neputință în a gestiona chiar și cele mai simple sarcini de lucru fără a depune un efort mental considerabil. Este ca și cum întreaga noastra ființă se opune desfășurării acelei activități, totul devenind o luptă cu noi înșine, minut de minut. În acest context, creierul face tot ce poate pentru a ne proteja și astfel dezvoltă o strategie de conservare a energiei și de „izolare” a persoanei față de factorii extrinseci.

Ce anume ne semnalează că ne confruntăm cu acest sindrom? Poate că nouă ne este greu să acceptăm prezența lui sau pur și simplu nu-l remarcăm, dar cei din jur se pot ghida după anumite semne și simptome, iar astfel ne pot indica faptul că avem nevoie de ajutor sau de o pauză.

Costin Dămășaru:  Sunt elemente ale șablonului comportamental care ne pot da indicii despre prezența acestui sindrom în viața noastră și a apropiaților noștri:

  • Înstrăinarea față de activitățile legate de locul de muncă: persoanele care se confruntă cu oboseala cronică își consideră locurile de muncă ca fiind din ce în ce mai stresante și frustrante. Ar putea deveni cinici cu privire la condițiile lor de muncă și la oamenii cu care lucrează. De asemenea, se pot distanța emoțional și pot începe să se simtă amorțiți în legătură cu munca lor și ar resimți fenomenul de “brain fog”- mintea încețoșată.
  • Simptome fizice : stresul cronic poate duce la simptome fizice, cum ar fi migrene, insomnie, dureri de stomac sau probleme intestinale severe.
  • Epuizare emoțională: Burnout-ul determină oamenii să se simtă extenuați, incapabili să facă față task-urilor. Adesea le lipsește energia pentru a-și duce la îndeplinire sarcinile de lucru.
  • Performanță redusă: Burnout-ul afectează în principal sarcinile de zi cu zi la locul de muncă – sau la domiciliu atunci când jobul principal al cuiva implică îngrijirea membrilor familiei. Persoanele  epuizate resimt dezgust și repulsie cu privire la sarcinile de lucru. Au dificultăți de concentrare și deseori nu mai dispun de surse mentale pentru a susține un proces creativ.

Ce presupune recuperarea?

Costin Dămășaru: Discuția este extrem de complexă în privința modului în care se poate recupera o persoană ce suferă de sindromul Burnout.

Orice strategie de recuperare ar trebui să aibă drept principal obiectiv scoaterea creierului din starea de alertă în care se află. Creierul “burned” este unul care folosește o excesiv de mare parte din energia sa pentru a proteja posesorul de toate pericolele vizibile și invizibile, reale sau închipuite. În acest context este vital accesare unui demers terapeutic care să permită calmarea creierului și condiționarea lui către ieșire din starea de alertă.

Creierul burned este ca un soldat de pe front care nu a aflat că războiul s-a terminat și, astfel, toate acțiunile sale sunt de protecție în fața unui inamic invizibil ale cărui intenții periculoase sunt exacerbate până dincolo de limita rațiunii.

Una din soluțiile pe care le utilizăm în centrul nostru este să folosim tehnologia de ultimă generație pentru a gestiona eficient incredibila capacitate de neuroplasticitate a creierului. Obiectivul nostru este de a optimiza circuitele cerebrale responsabile de transformare a unui persoane devenită o  “umbră” dezorientată care bântuie coridoarele depresiei, anxietății și surmenajului înapoi într-o persoană jovială, veselă, plină de vitalitate care are capacitatea de a se bucura de viață.

Este un proces extrem de complex ce implică tehnologia Brain Mapping- Brain Computer Interface și care ne-a ajutat să putem scoate din ghearele acestui sindrom teribil peste 120 de clienți.

Trebuie să aducem în discuție și consecințele, pentru că starea de sănătate este afectată. Care sunt efectele pe termen lung și cum poate fi prevenit încă un episod de burnout?

Costin Dămășaru: Efectele pe termen lung ale sindromului de tip Burnout, negestionat corespunzător, pot varia între instaurarea unei depresii sau anxietăți refractare la orice tip de terapie sau medicamentație, apariția tinnitus, vertij și alte boli induse de stres și până la tentative de suicid în cazurile extreme. Alienarea socială, care este un catalizator al agravării simptomelor, vine la pachet cu acest sindrom deoarece creierul în stare de alertă încercând să protejeze posesorul, consideră că interacțiunile sociale reprezintă amenințări cu grad periculozitate mare.

Ce rol are neuroștiința în tot acest proces?

Costin Dămășaru: Stresul la locul de muncă activează sistemele noastre hormonale, metabolice, imune și cardiovasculare. Dacă aceste răspunsuri corporale sunt declanșate prea frecvent sau prea mult timp, nu reușesc să revină la normal și pot modifica răspunsurile imune și inflamatorii ale corpului nostru. Aceste modificări pot provoca în cele din urmă alte afecțiuni fizice – cum ar fi bolile coronariene.

Din punct de vedere neuronal, în cazurile extreme de burnout, care pot avea simptome similare cu PTSD ( Post Traumatic Stress Disorder)  se observă o exacerbare a funcțiilor unor zone neuronale precum Periaqueductul gri (PAG) responsabil de identificarea amenințărilor din mediu și implicat în circuitele neuronale responsabile de frică și durere.

Totodată se observă și o disfuncție la nivelul zonei neuronale denumite Coliculul superior, responsabil printre altele de prima etapă în identificarea și procesarea stimulilor vizulai, auditivi și olfactivi. Un exemplu în acest sens fiind apariția, în cazul unei persoane ce suferă de burn-out, de a putea estima eficient gradul de amenințare pe care o persoană sau un eveniment îl poate reprezenta.

Antrenamentul care îmbunătățește performanțele antreprenorilor

Costin Dămășaru: Creierul trebuie să lupte în această perioadă solicitantă pe mai multe fronturi, drept urmare are nevoie să funcționeze la parametri optimi. Astfel, este important ca fiecare să înceapă prin a se optimiza pe sine, ca mai apoi să poată optimiza propriul business. Prin antrenamentul de tip Neuro Enhancement BM-BCI (Brain Mapping – Brain Computer Interface), se realizează o hartă a rețelelor neuronale existente, se identifică disfuncțiile neuronale la nivel de conectivitate, de exemplu zonele hipoactive sau hiperactive din creier, se exportă datele către un soft de tip Brain Computer Interface și apoi se stabilește un protocol personalizat, aplicat într-un antrenament special. Este ca un joc pe calculator, proiectat de cei mai mari specialiști în neuroștiință din Statele Unite, care are menirea să echilibreze disfuncțiile și să construiască un proces de învățare accelerat. Acesta are ca rezultat crearea de noi legături neuronale care să poată crește performanța creierului. În acest mod, vom avea mai o claritate mai mare, viziune și putere de concentrare, precum și o capacitate crescută de a lua deciziile corecte. În plus, se obține un control emoțional mai bun, având astfel abilitatea de a face performanță fără a fi influențați, în procesele decizionale, de către declanșatorii emoționali.