Conf. Dr. Adrian Șanta: „Cu cât analizele imagistice sunt mai performante, cu atât diagnosticul poate fi mai precis”

Analizele imagistice sunt importante atât pentru diagnostic, dar și pentru evoluția bolii.
23.08.2021
Conf. Dr. Adrian Șanta: „Cu cât analizele imagistice sunt mai performante, cu atât diagnosticul poate fi mai precis”

Analizele imagistice sunt, uneori, cruciale pentru descoperirea unei boli, pentru evoluția acesteia, de fapt, pentru viața unui pacient. Am stat de vorbă cu Conf. Dr. Adrian Șanta, medic primar radiologie și imagistică medicală, cu specializare în CT și RMN, despre importanța acestor analize, dar și a aparaturii cu care se realizează.

Ce se întâmplă doctore: Spuneați că medicii imagiști sunt “ochii” celorlalți medici, că dumneavoastră le “arătați” celorlalți care este manifestarea bolii și ce, dar și cum au de făcut. Cât de importante sunt aceste analize imagistice pentru diagnosticul unui pacient?

Conf. Dr. Adrian Șanta: Sunt mai multe direcții în care imagistica funcționează. Uneori, rolul acesteia este să precizeze un diagnostic, atunci când acest diagnostic este necunoscut sau insuficient cunoscut. Alteori, rolul este de a preciza extensia patologiei, tratamentul fiind de multe ori legat de extensia bolii, de afectarea altor organe sau de prezența altor patologii care schimbă managementul pacientului. În această categorie intră stadializarea bolii, adică stabilirea stadiului de boală, tratamentul pacientului depinzând în mod direct de stadiul în care se află boala. Nu în ultimul rând, după ce tratamentul a fost aplicat, fie că vorbim de chirurgie, chimioterapie, radioterapie, antibioterapie, tot imagistica are rolul de a urmări evoluția pacientului, spre însănătoșire, staționare a bolii sau, din păcate, uneori, spre agravare.

 

C.S.Î.D.: Ați declarat la un moment dat că un imagist este pe atât de bun pe cât îi sunt aparatele. Cât de mult contează să faceți un RMN sau un CT cu un aparat extrem de performant?

Conf. Dr. A.Ș.: Este cât se poate de adevărat. Cu cât aparatura este mai performantă, cu atât precizia și gradul de extensie a patologiei pot fi mai precis evaluate. Analogia cu automobilele este clară: nu faci cu Trabantul ce faci cu Ferrari.

 

C.S.Î.D.: Care sunt patologiile ce pot fi mai ușor evidențiate cu ajutorul acestor tehnologii de vârf?

Conf. Dr. A.Ș.: Numărul patologiilor care pot fi detectate și încadrate stadial prin imagistică este imens, necuantificabil, și acoperă aproape toate domeniile medicinii. Sunt mii de pagini de tratate care descriu tipurile de boli și aspectul lor imagistic, și, când spun mii, se înțelege câteva mii pentru FIECARE specialitate: neurologie, ortopedie, medicină internă, oncologie, urologie, și lista continuă.

 

C.S.Î.D.: Cât de rapid puteți depista anumite probleme, atunci când aveți aparatură de ultimă generație?

Conf. Dr. A.Ș.: Sigur că metodele imagistice nu sunt bolul de cristal pe care îl dorește oricine, fiecare metodă având puncte forte, dar și zone gri sau chiar oarbe. Un exemplu este faptul că patologia incipientă din sfera genitală feminină poate „scăpa” la evaluarea CT pelvină care are aici performanță redusă, dar este evidentă foarte precoce la IRM. În opoziție, RMN-ul „vede” destul de neperformant patologia pulmonară, în timp ce CT-ul este metoda cea mai bună aici. De aceea este esențial ca medicii să cunoasă posibilitățile și limitele metodelor imagistice atunci când le solicită și de asemenea, deși încă la noi colaborarea interclinică se lovește de orgolii stupide, este foarte importantă o discuție cu imagistul despre ce se poate și ce nu. Astfel s-ar evita, în beneficiul pacientului, solicitări inutile, gen „examinare cu contrast” la RMN în patologii în care rolul contrastului este nul…

 

C.S.Î.D.: Influențează acest tip de aparatură diagnosticul pacientului?

Conf. Dr. A.Ș.: Evident că da, cu cât aparatura este mai performantă, cu atât diagnosticul poate fi mai precis. Cu condiția ca medicul să fie la înălțimea performanțelor aparaturii pe care o deține. Este o lege nescrisă, patologia este recunoscută de medic doar dacă acesta știe cum arată patologia propriu-zisă, altfel aceasta nu există pentru el.

 

C.S.Î.D.: Putem vorbi de prevenție? De a descoperi anumite boli în stadii incipiente ce pot duce la salvarea vieții sau, poate, chiar la vindecarea pacientului?

Conf. Dr. A.Ș.: Sigur că da, există metode imagistice folosite pentru screening, de exemplu mamografia pentru depistarea cancerelor mamare. În același timp, metodele care folosesc radiații ar trebui utilizate doar atunci când pacientul beneficiază de aportul acestora, când antecedentele sale sau ale familiei orientează spre risc, altfel riscăm să iradiem inutil populația, cu riscul de a provoca boli iatrogene, adică generate de actul medical.

 

C.S.Î.D.: Care sunt cele mai importante beneficii ale acestor aparate (RMN 3 TESLA) față de modelul anterior?

Conf. Dr. A.Ș.: Detalii net superioare în definirea structurilor examinate, atât a celor normale (anatomice) cât și a celor patologice. Faptul că analize imagistice precum IRM-ul nu utilizează radiații ionizante face ca acesta să fie mult mai puțin nociv pentru pacient. Există doar un mic număr de contraindicații pentru evaluarea IRM, și personalul medical care deservește aparatura se asigură de fiecare dată că pacientul de examinat nu face parte din această categorie. Pe lângă detaliile net superioare, viteza de examinare la 3T este mai redusă, majoritatea aparatelor moderne sunt cu diametru mare, toate acestea în beneficiul confortului pacientului. Există de asemenea secvențe care nu pot fi efectuate decât pe aparate cu cap magnetic înalt (3T), iar calitatea diagnostică a secvențelor este mult mai bună, cu mult mai multe detalii anatomo-patologice.

 

 

 

Bianca Poptean
Bianca Poptean
Sunt deja 10 ani de când scriu pentru Ce se întâmplă doctore, timp în care am realizat sute de articole, interviuri cu medici și specialiști în diverse domenii, materiale video, conferințe și emisiuni live. Mai mult, sunt mamă a doi băieți minunați care mi-au oferit ocazia să văd lumea ... citește mai mult
Cel mai nou articol Video:
Natalia Pavalachi Pittet, sexolog: Cum discutăm cu copiii și adolescenții despre sex