Ce şanse avem să ne revenim în urma arsurilor?

În ciuda condiţiilor economice deloc favorabile, România încearcă din răsputeri să ajungă din urmă statele occidentale la capitolul servicii medicale. Dacă reuşim sau nu – o pot spune pacienţii trecuţi prin paturile de spital, respectiv mesele de operaţii, supuşi unor intervenţii uluitoare, care i-au scăpat de suferinţe cumplite sau chiar din ghearele morţii.
  • Publicat:
Ce şanse avem să ne revenim în urma arsurilor?
Ce sanse avem sa ne revenim in urma arsurilor?

În ciuda condiţiilor economice deloc favorabile, România încearcă din răsputeri să ajungă din urmă statele occidentale la capitolul servicii medicale. Dacă reuşim sau nu – o pot spune pacienţii trecuţi prin paturile de spital, respectiv mesele de operaţii, supuşi unor intervenţii uluitoare, care i-au scăpat de suferinţe cumplite sau chiar din ghearele morţii.


Cel mai mare organ uman, pielea, este şi cel mai expus pericolelor exterioare. Dintre acestea, o atenţie deosebită ar trebui să acordăm arsurilor care, în unele cazuri pot constitui urgenţe ameninţătoare şi un risc major pentru viaţă. Ele pot fi provocate nu doar de contactul cu focul, ci şi de expunerea fără discernământ la soare sau abur fierbinte, electricitate, obiecte şi lichide fierbinţi, precum şi de unele substanţe chimice.

Cum acţionăm imediat ce ne-am ars?
Arsurile de gradul I sunt cele mai uşoare, întrucât nu implică decât stratul extern al pielii (epiderma). Pielea se înroşeşte, se umflă, apare senzaţia de usturime şi, dacă nu sunt foarte extinse, pot fi tratate acasă.

Arsurile de gradul II sunt ceva mai severe, ajung mai adânc în piele afectând cel de-al doilea strat al pielii (hipoderma), pielea se înroşeşte, este dureroasă şi, în acest caz, apar băşicile. Dacă zona afectată are un diametru ce depăşeşte 8 cm nu încercaţi să le trataţi acasă pentru este foarte posibil să înrăutăţiţi lucrurile. Apelaţi la ajutor medical de specialitate.

Arsurile de gradul III sunt cele mai grave, afectează toate straturile pielii, uneori ajungând chiar şi mai profund, zona afectată capătă o culoare neagră, iar persoana în cauză fie simte o durere insuportabilă, fie nu mai simte nimic ca urmare a distrucţiei nervoase masive.
Pentru tratarea acestora este absolut necesară asistenţa medicală de urgenţă. “În cazul arsurilor în general şi al celor grave în special, primul lucru care trebuie să se facă este îndepărtarea agentului cauzator (foc, lichide fierbinţi, acizi etc.) şi chemaţi ambulanţa.

Până vine ajutorul specializat, arsurile mari nu se prelucrează în nici un fel, singurul lucru pe care îl puteţi face este să înveliţi arsul într-o pătură sau folie specială pentru evitarea pierderilor de căldură. Chiar dacă este cald afară, un ars pierde multă căldură şi lichide.

În cazul arsurilor mai mici, vă puteţi spăla pe locul arsurii doar cu apă rece (atât!), aplicaţi un pansament uscat pe arsură şi prezentaţi-vă de urgenţă la spital. Nu vă daţi cu nici un fel de creme, loţiuni, lichide, alimente, gheaţă etc., pentru că nu o să faceţi decât rău, crescând riscul de infecţie”, ne-a explicat dr. Dr. Carmen Orban, medic primar Anestezie şi Terapie Intensivă din cadrul Spitalului clinic de urgenţă, chirurgie plastică, reparatorie şi arsuri, din Bucureşti.

Grefe din propria piele
Una dintre tehnicile de ultimă oră care se practică şi în România pentru victimele accidentelor în urma cărora au avut de suferit arsuri este excizia tegumentelor necrozate de agentul termic sau chimic şi înlocuirea acestora cu grefe. Grefele pot fi de mai multe feluri: allogrefe – artificiale, homogrefe – de la donatori şi autogrefe – de la pacient. “Numai autogrefele sunt definitive, orice altă grefă este temporară şi se foloseşte în cazul arsurilor mari când nu avem suficiente autogrefe. În aceste situaţii se folosesc grefele „străine” de organismul pacientului până acesta din urmă va regenera propria piele în zonele neafectate, de unde se va putea preleva pentru autotransplant”, spun reprezentanţii Spitalului clinic de urgenţă, chirurgie plastică, reparatorie şi arsuri.

Exciziile se fac în funcţie de profunzimea şi gradul arsurii. În plus, potrivit aceloraşi surse, în ţara noastră există posibilitatea de a trata o arsură la fel ca în orice ţară europeană: “Tratăm arsuri la cel mai înalt nivel de cunoştinţe, în condiţiile în care avem cu ce, vă asigur că putem concura cu orice serviciu de specialitate din orice ţară”. Singura intervenţie pe care spitalele româneşti nu şi-o pot permite, din pricina costurilor ridicate, este transplantul din piele artificială, acesta fiind extrem de scump.

Cum evităm apariţia cicatricilor inestetice?
În unele cazuri, când arsura a afectat o porţiune mică de piele şi nu a ajuns în profunzime, este foarte posibil ca vindecarea să nu lase nici un fel de urme. Dar ce facem în cazul în care am suferit leziuni destul de serioase? Putem evita apariţia unei cicatrici keloide (care depăşeşte rana iniţială ca dimensiune, apărând ca o aglomerare de ţesut, mai puţin pigmentat decât restul pielii). Din păcate, apariţia acestora este programată genetic, astfel încât dacă avem această predispoziţie, le facem chiar şi în pofida tratamentului.

Dr. Carmen Orban ne lămureşte în privinţa mecanismului acestora: “Cicatricea keloidă are ca factor etiologic foarte puternic ereditatea sau predispoziţia genetică. Dacă nu sunteţi programat genetic, riscul să le faceţi este minim, chiar şi în condiţiile în care nu faceţi nimic pentru evitarea lor.

Din păcate este valabil şi reversul medaliei – dacă sunteţi predispuşi la keloid, şansele de a-l face sunt crescute chiar şi în ciuda tratamentului.” Cea mai eficientă metodă pentru tratarea şi prevenirea cicatricilor keloide este aplicarea de topice pe suprafaţa traumatizată. Dintre acestea, cele mai bune au în compoziţie silicon (Cimeosil, Dermatix sau alte substanţe active, cum ar fi Contratubex).

Altă măsură cu efecte benefice este presoterapia, care presupune purtarea unui dispozitiv compresiv adaptat specific zonei afectate: de exemplu, mănuşi compresive speciale pentru arsuri la mână. Foarte eficient în tratamentul cicatricelor keloide este şi Tramcinolon. Acetatul injectat repetat, direct în cicatrice. Din păcate, acesta este foarte greu, dacă nu chiar imposibil de găsit la noi în ţară. Excizia chirurgicală este eficientă în 50-60% din cazuri şi obligatoriu combinată cu una sau mai multe dintre metodele de mai sus. Alte metode de prevenire sau tratare a cicatricilor inestetice ar mai fi radioterapia sau crioterapia, dar eficienţa lor nu este demonstrata cert.

Faţa şi mâinile, cele mai sensibile zone
Cel mai repede se cicatrizează tegumentele de la nivelul capului şi spatelui, apoi toracelui şi abdomenului, ne-a explicat dr. Orban. Zonele mai sensibile sunt de două categorii – în primul rând zonele funcţionale, adică tegumentele din jurul articulaţiilor de la mâini şi picioare, tegumentele din jurul ochilor, gurii, zonele genitale. În cea de-a doua categorie intră zonele expuse, adică în special faţa şi mâinile. În cazul acestor zone sensibilitatea este dată atât de expunerea la factori de mediu, cum ar fi razele solare, praf, căldură, frig etc., cât şi de factorul estetic atunci când există cicatrici postcombustionale.

Putem elimina complet cicatricile din urma arsurilor?
Numai arsurile uşoare, adică gradul I, şi uneori gradul 2A nu lasă urme definitive. Însă, în general, orice arsură mai profundă va lăsa urme definitive. “Noi putem să le estompăm şi să le facem mai puţin vizibile sau deranjante. În funcţie de localizare şi de suprafaţă, uneori cicatricile postarsură se pot elimina prin diverse tehnici, urmele devenind minime”, ne-a asigurat dr. Carmen Orban.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Diana Suciu
Diana Suciu este un jurnalist cu experienţă în realizarea de ştiri şi articole pentru on line, fiind unul dintre primii redactori ai site-ului “Ce se întâmplă, doctore?”. De-a lungul timpului, Diana Suciu a scris sute de ştiri, articole şi interviuri atât pentru revista “Ce se întâmplă, ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”