Suplimentele hepatice sau hepatoprotectoarele sunt medicamente utilizate în cadrul a multiple afecțiuni hepatice, susținând funcțiile ficatului. Principalele patologii ale ficatului în cadrul cărora se pot utiliza suplimentele hepatice, întotdeauna alături de înlăturarea agentului cauzal și de modificarea stilului de viață, au fost descrise de Dr. Alexandra Istrate, medic specialist gastroeneterolog.
În această situație, hepatoprotectoarele se pot utiliza ca tratament adjuvant, asociat modificării stilului de viață (dietă, activitate fizică și scădere ponderală) și tratării condițiilor asociate acestei patologii, care aparțin sindromului metabolic (obezitate, diabet zaharat, hipertensiune arterială și dislipidemie).
În boala hepatică asociată consumului de alcool, care variază de la steatoză hepatică până la ciroză, suplimentele hepatice ajută atunci când se utilizează împreună cu modificarea stilului de viață, cel mai important pas fiind oprirea consumului de alcool.
În această situație, hepatoprotectoarele se pot utiliza ca suport al tratamentului factorului cauzal, în speță tratamentul antiviral. În cazul cirozei compensate sau decompensate se asociază, după caz, tratamentul patogenetic, simptomatic și al complicațiilor.
În cazul modificării probelor hepatice după un tratament cu medicamente cunoscute ca fiind hepatotoxice (paracetamol, antibiotice, antialergice etc.), suplimentele hepatice se pot utiliza pentru restaurarea funcției hepatice normale, alături de înlăturarea sau înlocuirea medicamentului incriminat.
Există numeroase preparate disponibile, majoritatea fiind pe bază de silimarină, fosfolipide esențiale, arginină, vitamine din grupul B sau chiar vitamina E în situații particulare. Acestea au rol antioxidant, de neutralizare a radicalilor liberi și stimulare a sintezei de proteine, dar și efect antiinflamator și de stabilizare a membranelor celulelor hepatice, putând astfel contribui la regenerarea hepatocitelor, reducerea inflamației și îmbunătățirea funcției hepatice.
În ceea ce privește durata tratamentului, aceasta variază de la 3-6 luni, cu reevaluare biologică și ecografică în cazul steatozei hepatice, până la administrare indefinită, în cazul cirozei.
Citește și: Regimul alimentar în ciroza hepatică: ce şi cât poţi mânca
Suplimentele hepatice nu se utilizează empiric, fără dovezi de afectare hepatică (analize de sânge/ecografie abdominală) sau preventiv, în cadrul tratamentului cu alte medicamente cu potențial hepatotoxic. Ele se pot administra ca tratament adjuvant, doar după documentarea afectării funcției hepatice prin analize de sânge specifice, în principal creșteri ale valorilor enzimelor hepatice.
O idee larg răspândită în ultima perioadă este aceea că trebuie să utilizăm obligatoriu medicamente hepatoprotectoare împreună cu tratamentul hipolipemiant cu statine la pacienții cu hipercolesterolemie, pentru prevenirea afectării funcției hepatice.
Într-adevăr, tratamentul cu statine poate să ducă, în unele cazuri, la creșteri de transaminaze sau creșteri ale enzimelor de colestază, documentate în prospectul medicamentului ca reacții adverse puțin frecvente sau rare. Totuși, acestea sunt monitorizate prin analize de sânge la intervale de 6-12 luni de către medicul curant care a inițiat tratamentul și doar în situația în care este documentată o afectare hepatică putem lua în considerare administrarea hepatoprotectoarelor, însă nu ca tratament preventiv.
De asemenea, nu se utilizează medicamente hepatoprotectoare ca modalitate de „detoxifiere” a ficatului, fără să avem evidența clară a unei afecțiuni hepatice, surprinsă la analize sanguine sau la ecografie abdominală.
Suplimentele hepatice nu înlocuiesc tratamentul bolii de bază care a dus la afectarea funcției hepatice și nu ar trebui utilizate decât cu prescripție medicală, după investigații suplimentare, alături de modificarea stilului de viață și tratament adecvat patologiei subiacente.
Foto: shutterstock