Artroplastia de șold minim invazivă. Ce condiții trebuie să îndeplinească pacientul

29.11.2020 | Paula Rotaru
Artroplastia de șold minim invazivă. Ce condiții trebuie să îndeplinească pacientul

Artroplastia de șold minim invazivă are unele avantaje față de operația clasică, dar nu toți pacienții îndeplinesc criteriile.

Înlocuirea totală a şoldului (artroplastia de șold) reprezintă, alături de cea de genunchi, una dintre cele mai de succes proceduri ortopedice. Această înlocuire a şoldului cu un implant sau o proteză creşte calitatea vieţii, înlătură durerea şi îmbunătăţeşte mobilitatea.

Principala cauză pentru necesitatea operaţiei de înlocuire de şold o reprezintă artroza, boală a oaselor care apare atunci când cartilajul unei articulaţii se deteriorează progresiv şi ireversibil. Astfel, cartilajul se erodează complet, oasele se freacă unele de altele şi este necesară înlocuirea articulaţiei.

O altă condiţie care impune artroplastia de șold este fractura de şold, care apare cu precădere la persoanele vârstnice, care suferă de osteoporoză.

Fragilitatea oaselor îi predispune pe aceşti pacienţi la căzături, care uneori se pot solda cu fracturi grave la nivelul şoldului, ce nu mai pot fi reparate decât prin intervenţie chirurgicală.

De reţinut că o fractură de şold netratată conduce la deces în peste 60% dintre cazuri, din cauza imobilizării la pat şi a bolilor asociate, în timp ce un şold operat scade riscul mortalităţii la 40%.

Dr. Farshid Abdolvahab, chirurg ortoped şi oncolog musco-scheletal, ne spune în ce constă artroplastia de șold minim invazivă, cu ce se deosebeşte aceasta de metoda clasică, care sunt candidaţii ideali pentru intervenţie, dar şi categoriile de pacienţi care nu pot fi supuşi acestei operaţii.

Artroplastia de șold minim invazivă versus operația clasică

Intervenţia chirurgicală tradiţională de înlocuire totală a şoldului utilizează o singură incizie pentru a vizualiza şi a avea acces la articulaţia soldului. Anumiţi muşchi vor trebui tăiaţi sau detaşaţi pentru a apropia articulaţia. Reconstrucţia acestor muşchi poate duce la o recuperare mai lungă, spune dr. Abdolvahab.

Pentru a reduce deteriorarea muşchilor şi a tendoanelor, este folosită procedura minim invazivă. Scopul utilizării inciziilor mai scurte este de a reduce durerea şi de a grăbi recuperarea, astfel încât pacientul să revină mai repede la activităţile normale.

Spre deosebire de înlocuirea totală de şold tradiţională, artroplastia de șold minim invazivă nu este potrivită pentru toţi pacienţii.

În timpul oricărei intervenţii chirurgicale de înlocuire a şoldului, osul deteriorat este tăiat şi îndepărtat, împreună cu unele ţesuturi moi. În ciuda acestei diferenţe, ambele intervenţii chirurgicale de înlocuire a şoldului, atât cea tradiţională, cât şi cea minim invazivă, sunt exigente din punct de vedere tehnic şi au rezultate mai bune în cazul în care chirurgul şi echipa de operare au o experienţă considerabilă, adaugă medicul.

Ce criterii trebuie să îndeplinească pacienţii

Candidaţii ideali pentru artroplastia de șold minim invazivă sunt cei care nu suferă de obezitate (indicele de masă corporală este mai mic de 30) şi pacienţii cu o anatomie fără complicaţii.

Tehnicile minim invazive sunt mai puţin potrivite pentru pacienţii care sunt supraponderali sau care au suferit deja alte intervenţii chirurgicale de şold. În plus, pacienţii care au o deformare semnificativă a articulaţiei şoldului şi cei care au o musculatură dezvoltată pot avea un risc mai crescut al complicaţiilor în urma înlocuirii de şold prin procedura minim invazivă, spune medicul.

Potrivit specialistului, nu există contraindicaţii absolute pentru procedura minim invazivă de înlocuire a şoldului stabilite definitiv, dar abordarea convenţională este, probabil, mai potrivită pentru următorii pacienţi:

  • Pacienţii cu afecţiuni patologice care necesită o expunere sporită (de exemplu, revizuirea după înlocuirea totală de şold, artroplastia complex primară, luxaţia completă de șold, displazia severă sau acetabularea proeminentă severă)
  • Pacienţii care au suferit anterior anumite proceduri chirurgicale (de exemplu, malunion, osteotomie anterioară sau reparare a fracturii care necesită îndepărtarea discului)
  • Pacienţii care au suferit o intervenţie chirurgicală care implică utilizarea unei proteze cimentate (de exemplu, pentru osul osteoporotic, cancer metastatic, tulburări metabolice sau anatomie femurală)
  • Pacienţii cu anchiloză osoasă
  • Pacienţi cu artrită reumatoidă
  • Pacienţii cu un indice de masă corporală mai mare de 30
  • Pacienţii cu contractură severă de şold
  • Pacienţii cu o musculatură foarte dezvoltată

Dovezile actuale sugerează că beneficiile pe termen lung ale chirurgiei minim invazive nu diferă de cele ale înlocuirii şoldului efectuate în mod tradiţional.

Cel mai nou articol Video: