Aditivii alimentari și astmul infantil, o legătură imunologică ignorată prea mult timp. Lista aditivilor care pot produce astm

Creșterea alarmantă a incidenței astmului infantil ridică de ani buni întrebări fundamentale despre factorii de mediu și alimentari care pot contribui la declanșarea și agravarea bolii. O nouă cercetare, publicată în revista științifică Frontiers, scoate la iveală o posibilă verigă lipsă: aditivii alimentari prezenți în alimentele ultra-procesate par să influențeze direct căile metabolice și imunologice ale copiilor, amplificând riscul de astm.

De la observație clinică la mecanisme biologice

Astmul infantil este o boală respiratorie inflamatorie cronică, afectând milioane de copii la nivel global. În paralel, ultimele decenii au adus o explozie a consumului de produse ultra-procesate, bogate în îndulcitori artificiali, coloranți și conservanți. Ceea ce anterior părea o simplă corelație statistică începe să capete o explicație biologică mai solidă.

Recomandări

(P) Auz clar, urechi sănătoase: ce trebuie să știi despre igiena corectă

(P) Tumori spinale: ce sunt, tipuri și opțiuni de tratament

Folosind tehnici moderne și modele experimentale pe șoareci, cercetătorii au investigat dacă expunerea la aditivi ar putea modifica echilibrul imunologic al organismului în formare. Rezultatele preliminare susțin această ipoteză: anumite substanțe pot deregla funcționarea celulelor T helper și a celulelor prezentatoare de antigen, două componente centrale ale răspunsului imun.

Citește și: 3 lucruri pe care trebuie să le știi dacă ai un copil cu astm

Aditivii analizați, prezenți în majoritatea produselor pentru copii

Studiul a implicat 240 de copii: 120 diagnosticați cu astm și 120 fără antecedente respiratorii, care au servit drept grup de control. Cercetătorii au analizat serul sangvin al tuturor participanților, urmărind prezența și concentrația a 10 aditivi frecvent utilizați în industria alimentară:

• Neotame: îndulcitor în bomboane, băuturi și produse de patiserie
• Aspartam: îndulcitor în produse dietetice și fără zahăr
• Sodiu zaharinat: îndulcitor în băuturi și alimente procesate
• Ponceau 4R: colorant alimentar roșu
• Sucraloză: îndulcitor în gumă de mestecat, băuturi și dulciuri
• Acid benzoic: conservant în alimente și medicamente
• Ciclamat: îndulcitor în băuturi, deserturi și gemuri
• Acesulfam: îndulcitor și potențiator de aromă în produse de panificație
• Acid dehidroacetic: conservant în alimente, produse cosmetice și farmaceutice
• Sunset Yellow: colorant alimentar galben

Interesant este faptul că acidul dehidroacetic, acidul benzoic și ciclamatul au fost detectați în proporțiile cele mai ridicate în probele biologice: 99,58%, 99,17% și 69,17%, respectiv. Mai mult, nivelurile celor două acizi conservanți au fost semnificativ mai mari la copiii astmatici comparativ cu grupul de control.

Un semnal de alarmă pentru sănătatea publică

Cercetarea nu vine într-un vid. Studii anterioare au asociat deja aditivii cu reacții alergice, episoade de hiperactivitate și chiar atacuri de astm. De exemplu, benzoatul de sodiu a fost corelat cu reacții cutanate și crize respiratorii, iar consumul crescut de băuturi îndulcite artificial la femeile gravide a fost asociat cu un risc mai mare de astm la copii.

Ceea ce aduce nou acest studiu este identificarea unei posibile căi fiziologice: aditivii nu acționează doar ca iritanți sau alergeni, ci pot deregla homeostazia sistemului imun la nivel celular. Această dereglare reduce toleranța imună și favorizează apariția inflamației cronice, un mecanism esențial în astm.

Vulnerabilitatea copiilor, un factor agravant

Copiii sunt, biologic, mult mai sensibili la efectele substanțelor chimice din alimente. Consumul ridicat de produse ultra-procesate, asociat cu o capacitate metabolică mai redusă de detoxifiere, crește gradul de expunere și riscul de efecte adverse.

De asemenea, copiii consumă proporțional mai multe gustări, sucuri, dulciuri și produse colorate sau conservate decât adulții. Această expunere cumulativă poate deveni, în timp, un factor determinant pentru apariția bolilor inflamatorii cronice.

Limitările studiului și nevoia urgentă de politici preventive

Autorii studiului recunosc anumite limitări metodologice: unele substanțe, precum aspartamul, nu au fost detectate în ser nu pentru că nu ar exista expunere, ci pentru că sunt rapid metabolizate în intestin. Prin urmare, concentrațiile reale pot fi subestimate.

Totuși, aceste rezultate reprezintă un semnal de avertizare solid pentru autorități, medici și părinți. În lipsa unei reglementări mai stricte, copiii pot deveni victime tăcute ale unei expuneri chimice cronice.

Foto: shutterstock

Surse:

http://news-medical.net/news/20251006/Common-food-additives-may-trigger-childhood-asthma.aspx

https://www.frontiersin.org/journals/immunology/articles/10.3389/fimmu.2025.1671022/full