Medic stomatolog: Atenție la sănătatea orală în sezonul rece

Prof. Univ. Doctor Mihaela Răescu, medic primar Stomatologie generală și medic specialist endodonție, atenționează cu privire la îngrijirea sănătății orale în sezonul rece, dar și cu privire la factorii de risc și la regulile unei bune rutine de îngrijire orală.

Deja banalul „Spălați-vă pe dinți de minimum două ori pe zi” este unul dintre ritualurile zilnice necesare în igiena dentară, spune Prof. Univ. Doctor Mihaela Răescu.

Respectarea cu strictețe a acestui minim de igienă și un control stomatologic de rutină sunt foarte eficiente dacă sunt îndeplinite și următoarele: folosirea unei periuțe uscate și neumezite, același timp (3-5 minute) acordat periajului arcadelor stânga-dreapta, evitarea periajului orizontal, schimbarea periuței la 3 luni, periaj cu atenție în zonele cu înghesuiri dentare, clătire energică a gurii după periaj, prezentarea la medic dacă există sângerări gingivale frecvente, periuța se igienizează conștiincios și se păstrează poziționată vertical, limba se igienizează cu razușa de limbă și se insistă în zonele linguale dentare.

Recomandări

Cât de importantă este respirația pentru dinții drepți

Când să apelezi la tratamentul cu implant dentar? Cele mai întâlnite situații (P)

Cu privire la prevenția necesară în perioada sezonului rece, Prof. Univ. Dr. Mihaela Răescu afirmă că sezonul rece vine cu necesitatea adaptării organismului la condiții agresive, mai ușor sau mai greu de suportat pentru fiecare dintre noi.

„Frigul și umezeala pot declanșa apariția între altele a virozelor, sinuzitei, iar la nivel dentar a sensibilității. Conversațiile lungi în frig, consumul băuturilor reci sau alternanța rece-cald sunt alți factori care pot crește sensibilitatea dentară. Hipersensibilitatea dentinară este însoțită de durere, urmare a modificării poziției fibrelor nervoase din canaliculele dentinare.

Cu alte cuvinte, frigul produce contracția fluidului existent în aceste canalicule și creează presiune asupra filamentelor nervoase. În cazul în care, la expunerea la frig, apar dureri spontane, este necesar un tratament în cabinetul stomatologic. În principiu se folosesc aplicații cu fluor, substanțe pe bază de săruri de calciu, iar în cazuri mai avansate ionoforeza sau aplicații laser. Înaintea oricărui tip de tratament, zonele dentare trebuie igienizate, periate cu paste neabrazive și spălate cu apă oxigenată; agenții desensibilizanți se aplică de 2-3 ori la interval de 7 zile,” spune medicul.

În privința factorilor de risc pentru sănătatea orală, care ar trebui evitați cu orice preț, medicul amintește de igiena deficitară, fumatul (țigari, pipă, trabuc), care crește riscul de 6 ori, consumul de alcool (băuturi spirtoase), produse cu conținut ridicat de zahăr, activități profesionale în aer liber (agricultură) sau în mediu toxic (laboratoare chimice, minerit), stresul, utilizarea substanțelor opioide, a substanțelor de sinteză,  a medicamentelor ce determină scăderea secreției glandelor salivare, chimioterapia, traumatisme cronice locale ale cavității orale, infecții cronice specifice.

Sunt reticenți românii la implant? Care sunt recomandările specialistului pentru a nu ajunge totuși la implant?

„În principiu, nu există reticență la tratamentul de reabilitare orală care folosește implantul dentar. Acest tip de tratament este soluția ideală pentru a obține o dantură fixă care oferă comfort. Problemele care apar frecvent sunt costul ridicat și perioada lungă de timp pentru finalizarea tratamentului. Pentru fumători este imperios necesar să se renunțe la fumat pe toată perioada tratamentului.

Reabilitarea orală cu ajutorul implantului dentar se desfășoară în 3 etape: etapa chirurgicală (de inserție a implantului), etapa de osteointegrare și etapa de reabilitare propriu-zisă. În etapa de osteointegrare, alternanța vasoconstricție-vasodilatație, în cazul fumătorilor, produce întârzieri ale procesului de vindecare și ale echilibrului vascular. De aceea, indicația de a nu fuma pe toată perioada acestor etape poate transforma un fumător într-o persoană reticentă la tratamentul care folosește implant. Există o rată crescută de eșec al tratamentului în cazul celor care nu țin cont de această indicație.

Numeroase studii au demonstrat că, în cazul fumătorilor care nu pot renunța la fumat pe perioada tratamentului cu implant sau măcar în etapa de osteointegrare a acestuia (3-6 luni), aceștia pot utiliza produse alternative cu nicotină cu risc redus cum ar fi produsele cu tutun încălzit sau fără tutun, precum plicuri cu nicotină. Aceste produse au un conținut redus de substanțe nocive, după cum susțin numeroase studii efectuate de cercetători independenți.

Studiile compară efectul țigărilor clasice și cel al produselor alternative asupra resorbției osoase în cazul pacienților cu implant, cu rezultate favorabile celor cu tutun încălzit. De asemenea, cantitatea de placă bacteriană depusă la nivel dentar pe o perioadă de 9 luni este mult mai mică în cazul utilizatorilor de tutun încălzit comparativ cu utilizatorii de țigări convenționale.

Indicația de elecție este totdeauna renunțarea la fumat, dar este un deziderat greu de impus și de respectat. O altă condiționare este igienizarea riguroasă chiar după finalizarea tratamentului cu implant și vizita la 6 luni în cabinet pentru evaluare. Igiena corectă a suprafețelor dentare, evitarea factorilor de risc asupra sănătății orale și tratamentul precoce al leziunilor carioase sunt cele mai simple metode de păstrare a vitalității și sănătății dinților. Controlul preventiv este cel mai bun mijloc de evitare sau întârziere a utilizării tratamentului cu implant,” declară Prof. Univ. Doctor Mihaela Răescu.

Anumite afecțiuni generale, infecțioase, virale sau neoplazice au, adesea, manifestări în cavitatea orală, ignorate dacă nu sunt deranjante ca aspect sau dureroase, mai subliniază medicul.

„Ceea ce ar trebui să ne atragă atenția și să ne trimită la un control sunt condiții precum pete albe pe mucoasa orală care nu dor și nu trec; ulcerații vechi care  nu trec și nu răspund la tratament; mobilitatea dentară apărută brusc; asimetria facială spontană; dificultăți în deglutiție; leziuni ale palatului dur; glosite (inflamații ale limbii); limitarea deschiderii gurii; anestezie sau durere fără motiv la nivelul feței; sângerări frecvente la nivelul cavității orale. Toate aceste aspecte trebuie investigate.

Depistate precoce și tratate la timp, au șansa de a fi diagnosticate corect, îndrumate către specialitatea medicală cea mai indicată, pentru a obține un procent mare de vindecare. Corelația acestor semne cu existența factorilor de risc crește necesitatea prezentării de urgență la control,” precizează specialistul.

De asemenea, conform Prof. Univ. Dr. Mihaela Răescu, consumul de alcool, tutun, agenții poluanți care se elimină prin salivă, virusurile cu potențial oncogen, depresia imunitară, vârsta și igiena orală deficitară întregesc tabloul unei situații ce nu suportă amânare în prezentarea la medic.

Prof. Univ. Doctor Mihaela Răescu este medic primar Stomatologie generală și medic specialist endodonție, Profesor Universitar la Facultatea de Medicină Dentară – disciplina Prevenție orodentară a Universității ”Titu Maiorescu” din București.