Exploatarea la maximum a tomografiei computerizate cu fascicul conic

Tomografia computerizată cu fascicul conic sau CBCT este cea mai nouă modalitate disponibilă pentru analiza imagistică a regiunii maxilo-faciale. Este un instrument puternic care poate oferi imagini radiologice prin orice plan al maxilarelor, precum şi reconstrucţii tridimensionale.
Exploatarea la maximum a tomografiei computerizate cu fascicul conic

Tomografia computerizată cu fascicul conic sau CBCT este cea mai nouă modalitate disponibilă pentru analiza imagistică a regiunii maxilo-faciale. Este un instrument puternic care poate oferi imagini radiologice prin orice plan al maxilarelor, precum şi reconstrucţii tridimensionale.

Această capacitate de a vizualiza anatomia din perspective nelimitate are implicaţii deosebite pentru diagnostic. Stomatologii ce planifică inserarea de implanturi pentru pacienţii lor pot vizualiza acum foarte clar dimensiunile vestibulare şi linguale şi contururile crestelor alveolare, care pot fi analizate complet doar prin imagini în secţiune transversală.

Structurile anatomice vitale, cum ar fi canalul nervului alveolar inferior şi sinusurile maxilare pot fi localizate cu o precizie deosebită şi poate fi apreciată densitatea osului. Pot fi studiate structurile osoase ale articulaţiilor temporo-mandibulare şi incluziunile dentare putând fi localizate luând în considerare dinţii adiacenţi sau structurile vitale.

Există multe caracteristici pozitive suplimentare ale CBCT: realizarea unei scanări CBCT este rapidă şi convenabilă pentru pacienţi; înalta rezoluţie spaţială permite o bună evaluare a de taliilor osoase; în comparaţie cu tomografiile computerizate (CT) medicale, ce reprezentau singura modalitate din trecut de a obţine imagini multiplane necesare pentru diagnostic, doza de radiaţii primită de către pacienţi este mult mai mică.

Însă şi această tehnologie are limitări ce trebuie recunoscute: în cazul CBCT doza de radiaţii este mai mare decât aceea utilizată în metode imagistice convenţionale, cum ar fi tehnicile intraorale sau panoramice; nu se poate face distincţia ţesuturilor moi ale capului si gâtului deoarece rezoluţia de contrast este redusă; iar metalele din câmpul scanat, ce provine cel mai frecvent de la restaurările dentare, pot crea artefacte care duc la degradarea locală a imaginii.

La fel ca toate procedurile radiografice, CBCT este un test de diagnostic. Utilizarea unui test de diagnostic necesită evaluarea riscului vs. beneficii. Acest lucru trebuie realizat deoarece un pacient ar trebui supus unui test de la care se aşteaptă un beneficiu care să depăşească riscul implicat.

Beneficiul pentru pacient este confirmarea sau infirmarea unui diagnostic sau ghidarea unui plan de tratament propus: tomografia computerizată cu fascicul conic s-a dovedit a fi investigaţie valoroasă, de exemplu, în cazul evaluării locurilor posibile de inserare a implanturilor, în timp ce în cazul diagnosticului cariilor nu este valoroasă.

Realizarea analizei risc vs. beneficii necesită, de asemenea, înţelegerea dozei şi efectelor biologice care rezultă din expunerea la radiaţii.

Pentru a evidenţia o aplicaţie mai controversată, tehnologia CBCT a fost rapid adoptată în multe centre pentru planificarea tratamentului ortodontic. Deşi există cazuri în care informaţiile obţinute prin CBCT aduc într-adevăr pacientului un beneficiu (de exemplu, asimetrii scheletice, incluziuni dentare) există temeri că analiza risc vs. beneficii nu justifică utilizarea frecventă a acestei tehnologii în toate cazurile ortodontice.

Mai mult, există îngrijorarea că practicienii care prescriu CBCT sunt, de asemenea, proprietarii acestor echipamente şi apare astfel riscul de utilizare excesivă. În aceste cazuri există un potenţial de utilizare mai puţin conservativă şi, prin urmare, există un conflict de interese.

A fost demonstrat că practicienii care deţin aparatură pentru imagistica panoramică prescriu această investigaţie cu o frecvenţă mai mare. Aceasta poate părea a fi o declaraţie evidentă şi trivială, dar cu toate acestea sugerează posibilitatea abuzului atunci când practicienii se gândesc mai mult la beneficiul financiar al cabinetului decât la beneficiile pacientului în scop diagnostic.

Odată ce a fost stabilit că este necesară realizarea unei CBCT, următorul pas este determinarea protocolului adecvat de achiziţie a imaginii. Trebuie luaţi în considerare anumiţi factori pentru optimizarea imaginii şi minimizarea expunerii pacientului

În sfârşit, când se obţine volumul scanat, activitatea de stabilire a diagnosticului care a necesitat realizarea CBCT trebuie abordată adecvat. Este necesar ca practicianul să aibă aptitudinile de a manipula setul de date şi uneltele software pentru a obţine rezultate semnificative şi precise.

Responsabilitatea practicianului nu se termină aici.

Ca şi în cazul oricărei alte analize radiologice, trebuie citită întreaga radiografie. În cazul radiografiei panoramice, acest lucru înseamnă că, dacă motivul pentru care s-a realizat imaginea radiologică a fost analiza molarului al treilea, este obligaţia clinicianului de a citi toate părţile filmului.

În cazul CBCT, fiecare parte a anatomiei pacientului care este descrisă trebuie să fie evaluată pentru a vedea dacă există anomalii.

Autori Dr. Florin Lăzărescu, Dr. Susanne Perschbacher

 

Vezi mai multe articole despre îngrijirea şi sănătatea danturii în secţiunea Dental Health.
 

Citeşte şi: Tratamentul lunii: Restaurările dentare estetice cu ajutorul implanturilor dentare

Tratamentul inovator al lunii: microscopul endodontic în stomatologie

Albirea dentară în cabinetul stomatologic

Cel mai nou articol Video:
Conf. univ. dr. Cristian Surcel: adenom versus cancer de prostată