Afecțiuni dentare ce pot fi corectate cu ajutorul aparatului dentar

  • Publicat:
Afecțiuni dentare ce pot fi corectate cu ajutorul aparatului dentar

Cu toții ne dorim să avem dinți sănătoși, o mușcătură bună și zâmbetul pe care ni l-am visat dintotdeauna.

Aparatele dentare sunt proiectate pentru a alinia corect dinții și maxilarul, iar tot mai mulți adulți apelează la tratamentul cu aparat dentar pentru a trata anumite afecțiuni dentare, dar și pentru a avea un zâmbet estetic și sănătos.

Iată care sunt principalele tipuri de afecțiuni dentare pentru care medicul ortodont poate recomanda aparatul dentar.

Înghesuiri dentare

Dinții înghesuiți sunt inestetici, însă pot cauza și diverse probleme de sănătate. Este important de știut că dinții care nu se aliniază corect sunt mai greu de curățat, deoarece perii periuței de dinți și ața dentară nu pot curăța spațiile dintre dinți, aspect care poate crește riscul apariției cariilor, în special cariile interdentare, dar și a gingivitei.

Înghesuirile severe (malocluziile) pot pune presiuni suplimentare pe dinți. Dinții sunt poziționați pe arcada dentară în anumite unghiuri care îi ajută să facă față forțelor apărute în timpul procesului de masticație. Dacă aceste unghiuri sunt modificate din cauza înghesuirii dentare, rezistența dinților scade și, în acest context, pot apărea abfracții (leziuni care apar aproape de marginea gingivală din cauza presiunii).

În plus, tot malocluziile severe pot crea dificultăți de vorbire, masticație și înghițire, iar ultimele două pot conduce la apariția unor probleme de sănătate la nivelul sistemului digestiv.

În cazul dinților înghesuiți, medicul ortodont poate recomanda aparatul dentar pentru corectarea acestora și pentru evitarea tuturor neplăcerilor cauzate de înghesuirea dentară.

Spații interdentare mari

Spațiile interdentare mari pot apărea între incisivii centrali (diasteme, așa numita strungăreață) sau doar între dinții laterali, caz în care se numesc treme.

Spațiile interdentare mari sunt inestetice, dar pot provoca și dificultăți de pronunție.

Un aparat dentar ajută la repoziționarea danturii în așa fel încât spațiile interdentare foarte mari să fie eliminate.

Ocluzia inversă sau deschisă

Malocluzia este o aliniere incorectă a dinților, cauzată de obicei de probleme cu forma și dimensiunea maxilarului sau a dinților.

Există malocluzie clasa I, când mușcătura este normală, dar dinții sunt înghesuiți sau au spații interdentare mari; malocluzie clasa II, numită și supraocluzie verticală, când dinții superiori sunt ieșiți în față, depășindu-i pe cei inferiori, și malocluzie clasa III.

Ocluzia inversă sau malocluzia clasa III este atunci când dinții inferiori ajung să-i acopere pe cei superiori, aceasta fiind și tipul de malocluzie cel mai greu de tratat.

În cazul ocluziei deschise, la mușcătură, între dinții superiori și cei inferiori rămâne un spațiu, ceea ce poate afecta pronunția.

Medicul ortodont este cel care are expertiza necesară pentru a identifica și corecta mușcătura incorectă (malocluzia) cu ajutorul unui aparat dentar. Medicul va decide tratamentul în funcție de vârsta pacientului, starea generală de sănătate, dar și de gravitatea afecțiunii dentare.

Macrodonția, o altă anomalie dentară

Macrodonția reprezintă dezvoltarea excesivă a dinților în volum și poate fi localizată, parțială sau genralizată.

Tratamentul macrodonției se poate face cu ajutorul unui aparat dentar, în urma recomandării medicului ortodont.

În concluzie, acestea sunt principalele afecțiuni dentare care pot fi corectate cu ajutorul aparatului dentar.

Necorectarea acestor afecțiuni dentare cu ajutorul unui medic ortodont poate avea efecte negative, precum: probleme digestive cauzate de o masticație defectuoasă, apariția cariilor dentare, durere la nivelul arcadelor dentare, complexe emoțional-afective din cauza esteticii deficitare.

Un aparat dentar te ajută să îți recapeți zâmbetul mult-dorit și îmbunătățește considerabil calitatea vieții, iar amânarea unui astfel de tratament poate avea consecințe negative asupra sănătății dentare și a celei generale.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”