Cancerul de piele: cele mai frecvente tipuri

Cancerul de piele afectează milioane de oameni. Expunerea la soare poate reprezenta un risc, asta dacă nu te laşi în bătăia soarelui doar dimineaţa şi nu te protejezi.
  • Publicat:
Cancerul de piele: cele mai frecvente tipuri

Concediul la mare, cu plajă şi bronz te poate costa mai mult decât crezi, unul din trei cancere este diagnosticat la nivelul pielii, conform cifrelor furnizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. De multe ori, vacanţa perfectă poate implica riscuri mari pentru sănătate. De aceea, mai multă protecţie nu strică niciodată.

“Numărul cancerelor de piele este în continuă creştere, de la an la an. Cele mai frecvente cancere de piele sunt melanomul, carcinomul scuamos, carcinomul bazocelular şi carcinomul cu celule Merkel. Dintre acestea, melanomul este cel mai agresiv, asociindu-se cu o mortalitate ridicată. În parte, acest lucru se explică prin subţierea stratului de ozon, şi implicit, printr-o expunere mai intensă la radiaţii UV (A si B) solare, radiaţii care sunt identificate ca fiind cel mai important factor de risc în geneza melanomului”, avertizează medicul specialist oncolog Andreea Pătrulescu.

Cancerul de piele: persoanele care riscă cel mai mult să dezvolte boala

Expunerea la soare poate fi benefică, dacă se face timp de câteva minute, dimineaţa devreme. Este, de altfel, modalitatea cea mai sănătoasă pentru necesarul de vitamina D. Însă excesul dăunează sănătăţii şi scade imunitatea generală. În acest context, apar cancerele cutanate, aproape 3 milioane de cazuri de tip non-melanom şi peste 130 de mii de tip melanom fiind diagnosticate anual, la nivel global.

“În funcţie de nivelul de melanină prezent în tegument şi de răspunsul la radiaţiile UV, s-au descris 6 fototipuri cutanate. Cel mai mare risc de dezvoltare a melanomului îl au indivizii care se încadrează în fototipul 1 – pielea extrem de albă, care nu se bronzează niciodată (indiferent de expunerea la soare, pielea devine roşie şi prezintă doar arsură), care au pistrui şi păr roşcat. La fel de expus este şi fototipul 2 – cei cu piele albă, păr blond, care se bronzează foarte puţin”, completează specialistul Onco Card.

Bronzatul la solar şi numărul mare de aluniţe, pericole din umbră

Cancerul de piele nu doare în stadii incipiente, însă există semne clare ce nu trebuie trecute cu vederea de nimeni. Să nu uităm că nu doar bronzul natural ne poate îmbolnăvi pielea, ci şi cel la solar, deja interzis în unele ţări. Se estimează că expunerea la solar, înainte de 35 de ani, creşte cu 75 la sută riscul de melanom.

“Persoanele care au număr mare de nevi pe corp (aluniţe) ar trebui să consulte anual un dermatolog. Autoexaminarea este la fel de importantă. Orice nev care îşi schimbă culoarea, creşte, devine neregulat, asimetric sau devine elevat este trebuie evaluat de dermatolog. De asemenea, orice leziune nodulară de pe piele, orice rană care nu se vindecă, sângerează, trebuie monitorizate de medic”, precizează medicul oncolog Andreea Pătrulescu.

Odată un cancer de piele instalat, soluţii există. Condiţia ca boala să fie ţinută sub control pe termen lung este ca pacienţii să ajungă la medic în stadii incipiente, fără metastaze.

“În cazul carcinomului de piele (scuamos sau bazocelular), în prim timp, se efectuează excizia tumorii în totalitate şi, în unele cazuri, a ganglionilor din zona de drenaj. Este important ca aceasta să fie excizată chirurgical. Nu se recomandă electrocauterizarea leziunii, deoarece piesa nu mai poate fi analizată anatomopatologic şi se pierd informaţii importante despre boală.

În unele cazuri, după analiza histopatologică, se recomandă efectuarea de radioterapie, ca tratament adjuvant. Şi în cazul melanomului, prima intervenţie este excizia leziunii, dimensiunea ţesutului extirpat depinzând de mărimea melanomului. După analiza histopatologică, se stabileşte dacă este necesară efectuarea ganglionului santinelă, limfadenectomie sau imunoterapie cu interferon”, descrie medicul oncolog procedurile standard actuale.

Cancerul de piele: imunoterapia, o soluţie

Dacă există deja metastaze, medicii oncologi recomandă pacienţilor, în funcţie de tipul de afectare depistată, chimioterapie, atât în cancerele scuamoase, cât şi în melanom, imunoterapie şi terapie moleculară ţintită (melanom).

“În ultimii 10 ani, tratamentul melanomului a fost rescris, astfel că imunoterapia şi terapia moleculară ţintită au un rol extrem de important. În România, aceste tratamente sunt rambursate CNAS în stadiul metastatic. Pentru aceşti pacienţi, supravieţuirea a fost prelungită considerabil. Dacă o tumoră malignă este prezentă în organism, sistemul nostru de apărare încearcă să o distrugă, dar, la un moment dat, activitatea acestuia este inhibată de tumoare. Aici intervine imunoterapia care reactivează sistemul imun, crescând astfel atacul împotriva tumorii şi rata de distrugere a acesteia. Terapia moleculară ţintită acţionează la nivelul celulei maligne, unde blochează unele structuri celulare, impiedicând multiplicarea acestora”, explică medicul Andreea Pătrulescu progresele din ultimii ani din domeniul terapiilor oncologice.

La pacienţii cu metastaze date de melanom, speranţa de viaţă poate ajunge şi la 10 ani, dacă recurg la imunoterapie. Chiar şi în acest context al veştilor bune în privinţa tratamentelor pentru cancer, prevenţia rămâne regula de bază pentru menţinerea sănătăţii pielii. De aceea, trebuie evitate expunerea la soare între 10 şi 18, dar şi cea la ultravioletele din saloanele de bronzare. În plus, cremele cu factor de protecţie ar trebui să devină cel mai important accesoriu pentru frumuseţea şi sănătatea pielii.

 

 

 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”
Recomandări: