Persoana auditivă – cum o recunoști și ce o scoate din sărite?

29.07.2021
Persoana auditivă – cum o recunoști și ce o scoate din sărite?
Sursa foto: Shutterstock

Persoana auditivă are o personalitate temperată, dar poate fi ușor deranjată de zgomotele puternice. Aflăm care sunt gesturile prin care poate fi recunoscută o persoană auditivă și ce anume trebuie să evităm în conversația cu aceasta de la psihologul Andra Tănăsescu.

Modul în care suntem predispuși să ne raportăm la lumea exterioară ne determină felul în care o interpretăm. Cu alte cuvinte, ca persoane vizuale, vom fi mai impresionați de lucrurile pe care le vedem. Ca persoane focusate mai mult pe auz, sunetele și vocile celorlalți vor avea un impact mai mare. Ca persoane kinestezice, ceea ce simțim, atât emoțional cât și fizic, va contura calitatea experiențelor noastre.

Experimentarea vieții prin simțuri este ceea ce ne ajută să învățăm despre noi înșine, despre ceilalți și este modalitatea prin care ne formăm experiența de viață.

Persoanele auditive pot reține conversații întregi, dacă sunt suficient de interesate de interlocutor sau de subiect

Persoana auditivă tinde să fie genul de om temperat, care menține un ritm constant în vorbire și în viață. Poate ieși din zona de confort la fel cum poate rămâne într-o monotonie firească, dacă așa este nevoie. Este mai atentă la anumite tonalități ale vocii și reacționează mai repede la ele.

Persoana auditivă reține mai bine instrucțiunile primite pe cale verbală și își poate aminti cu ușurință anumite secvențe rostite sau auzite. Memorează foarte ușor secvențe muzicale, ritmuri, precum și versurile melodiilor. La fel, poate reține conversații întregi, dacă este suficient de interesată de interlocutor sau de subiect.

Persoanele auditive preferă să comunice mai mult oral decât în scris – deci vor prefera, de exemplu, să sune sau să trimită mesaje vocale în loc să trimită mesaje text. Au nevoie să fie auzite, ascultate, sunt sensibile la zgomote și pot fi distrase ușor de acestea.

Pentru ei contează mai mult modul în care spui ceva, decât ceea ce spui efectiv. Sunt foarte receptivi la orice schimbare de tonalitate, precum și artiști la recunoașterea emoțiilor din vocea unei persoane.

Fiind ușor distrași de sunete, pot opta să lucreze într-un mediu extrem de liniștit, ori să pună muzică sau un sunet constant pe fundal, care să acopere restul sunetelor obișnuite care le-ar putea distrage atenția, explică psihologul Andra Tănăsescu.

Cum recunoști persoana auditivă? 

Privind la limbajul corpului, putem observa mai multe elemente care să ne ajute să descoperim auditivul din cameră. La nivelul mișcărilor oculare, tendința este să își mențină privirea preponderent în zona mediană, mișcându-și ochii mai mult „între urechi”.

Asta arată că, în acele momente, persoana respectivă își caută informația în centrii auditivi, fie reconstruind ceva ce a auzit, fie imaginându-și „cum ar suna”.

Tonul și ritmul vocii sunt melodioase, cu ritm mediu, temperat. Respirația este preponderent echilibrată, constantă, în partea de mijloc a pieptului. Atunci când ascultă, au tendința să stea cu capul ușor aplecat într-o parte, poate chiar să își schimbe poziția, căutând unghiul cel mai bun din care să audă.

În privința gesturilor, pot avea tendința de a-și atinge gura cu mâinile destul de des, vor sta cu umerii trași pe spate și tind să fie persoane ceva mai corpolente, consideră psihologul.

La nivelul limbajului verbal, vor folosi cuvinte și expresii precum:

  • Cuvinte: răsunet, melodios, rezonanță, urale, discurs, ecou, strident, vocal, vociferări, zvon, zgomot, declic, cântec, convorbire etc.
  • Verbe: a suna ca, a auzi, a se armoniza, a audia, a cădea de acord, a apela la, a se certa, a se plânge, a vocifera, a anunța, a întreba etc.
  • Expresii: „gură-spartă”, „asta e cu cântec”, „a fi pe aceeași lungime de undă”, „a-și ține gura”, tonul face muzica”, „mi-a picat fisa”, „sunt numai urechi”, „viitorul sună bine”, „suntem în perfectă armonie”, „rezonez cu această persoană/idee”, „tu te auzi ce spui?”, „salvați de clopoțel”, „puterea cuvântului este mare” etc.

Lucrurile care o deranjează pe persoana auditivă

Un lucru care o poate scoate din starea de calm pe persoana auditivă poate fi țăcănitul pixului în timp ce aceasta vorbește sau caută să asculte pe cineva.

Același lucru este valabil și pentru zgomotele puternice – bormașină, motorul unei mașini, o motocicletă turată lângă el, țipete, uși trântite, un anumit timbru vocal etc. Un alt lucru deranjant pentru un auditiv este să te foiești constant în timp ce vorbești cu el.

Comparativ cu vizualul, care este deranjat de imaginea mișcării, auditivul va fi deranjat de sunetul produs de mișcările constante – de exemplu, scârțâitul unui scaun. Atunci când îi vorbești, are nevoie să păstrezi un ritm constant și clar al cuvintelor.

Discursul repezit al unui vizual îl poate obosi foarte tare, dacă nu este exprimat clar și bine articulat. În mediul de lucru, are nevoie de liniște sau muzică de fond care să creeze cumva o armonie „în urechile sale”.

Orice inconsistență, orice schimbare bruscă sau ridicare de tonalitate îi poate distrage atenția și astfel să îi întrerupă fluxul de lucru. Atunci când discută cu cineva, este important să o facă într-un loc în care să poată auzi ceea ce spune interlocutorul, altfel va deveni iritat, frustrat și obosit până la sfârșitul conversației.

Cum nevoia lui nu este de a vedea, ci de a auzi, se poate simți jignit dacă îi este reproșat că nu ascultă, doar pentru că nu privește persoana care i se adresează. Cei mai mulți sunt incredibil de atenți și rețin tot ceea ce spunem, chiar dacă nu privesc către noi și par absorbiți de alte activități în care sunt implicați, conchide psihologul Andra Tănăsescu.

Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI)
Singurătatea: ce ascunde?
Singurătatea: ce ascunde?
Cel mai nou articol Video:
Conf. univ. dr. Cristian Surcel: adenom versus cancer de prostată