(P) Cum afectează rețelele sociale imaginea corporală și riscul de anorexie

Din nefericire, rețelele de socializare vin presiuni constante care modelează percepția asupra propriei imagini corporale. Au devenit, pentru mulți tineri, oglinda în care se caută zi de zi, o oglindă distorsionată, în care filtrele, algoritmii și comparațiile definesc „normalul”. Adolescenții, în special, petrec ore întregi în acest spațiu virtual, confruntându-se cu idealuri estetice greu de atins, construite artificial.

În acest context, procesul natural de formare a identității riscă să fie deturnat, iar nevoia de validare externă devine un factor de risc serios pentru sănătatea emoțională. Este important să înțelegem legătura dintre rețelele sociale, perfectionism și tulburările de alimentație pentru oferi tinerilor încrederea de care au nevoie și a se dezvolta sănătos.

Cum influențează idealurile vizuale de pe rețele imaginea de sine?

În mediul digital, frumusețea nu mai este o chestiune de unicitate, ci de conformitate. Platformele sociale promovează un tipar estetic îngust: ten impecabil, corp tonifiat, zâmbet constant. Orice abatere de la acest „standard” devine un motiv de îngrijorare. Mulți adolescenți ajung să își evalueze valoarea personală exclusiv prin prisma aspectului fizic. Compararea constantă cu influenceri sau modele duce la distorsionarea imaginii de sine, dar și la apariția unor comportamente disfuncționale legate de alimentație și exerciții fizice.

Recomandări

Cum depășești teama de a vorbi în public. Sfaturi de la specialist

10 obiceiuri simple care îți îmbunătățesc starea de spirit în fiecare zi

Într-un astfel de context, anorexia poate deveni un răspuns extrem, dar logic, la presiunea invizibilă de a arăta „ca pe Instagram”. Este o formă de control asupra corpului, într-o lume în care a avea control pare singura formă de siguranță. Anorexia nu este doar despre mâncare, este despre identitate, despre perfecțiune și despre frica de respingere. Rețelele sociale, prin repetiția imaginilor idealizate și prin feedback-ul constant (like-uri, comentarii), amplifică această frică și o transformă în realitate psihologică.

Ce rol joacă stima de sine în relația cu propriul corp?

Stima de sine se formează în copilărie, dar este remodelată continuu în adolescență și în tinerețe, mai ales sub influența mediului social. Rețelele sociale nu sunt doar un spațiu de divertisment, ci și o scenă pe care ne prezentăm, așteptând validare. Fiecare fotografie postată devine un test de acceptare: „Sunt suficient de frumos? De interesant? De valoros?”

Când răspunsul la aceste întrebări vine doar din afară, imaginea de sine devine fragilă. Fiecare comentariu negativ sau lipsa interacțiunii poate fi interpretată ca o invalidare personală. În acest climat, perfectionismul se activează ca mecanism de apărare: dacă sunt perfect, nu voi mai fi respins. Astfel, persoana începe să-și modeleze comportamentele, inclusiv cele alimentare, în funcție de ceea ce „prinde” mai bine în online. Cu timpul, acest comportament poate deveni compulsiv și periculos, conducând spre tulburări precum anorexia.

Ce putem face pentru a preveni instalarea tulburărilor alimentare?

E important să cultivăm un spațiu interior care nu depinde doar de imagine. Dialogul deschis cu sinele, cu părinții sau cu un specialist poate ajuta la conștientizarea presiunilor subtile care vin din social media. Nu este vorba despre a renunța la aceste platforme, ci despre a le folosi conștient, cu discernământ.

Educația emoțională și înțelegerea psihologică a mecanismelor de validare, control și rușine sunt esențiale. Nu întotdeauna problema este greutatea, ci semnificația pe care o atribuim corpului nostru. A ne accepta înseamnă, uneori, a ne opune curentului dominant al perfecțiunii. Și mai ales, a înțelege că imaginea de sine nu trebuie validată în oglinda altora.

Perfectionismul și anorexia sunt două fețe ale aceleiași lupte interioare: nevoia de a fi suficient într-o lume care ne spune că mereu trebuie „mai mult”. Sunt probleme reale, cu impact profund, dar care pot fi gestionate eficient cu ajutorul unor instrumente moderne, precum neurofeedback-ul. Această metodă ajută creierul să regleze tensiunea interioară, să reducă autocritica și să redea persoanei un sentiment autentic de echilibru și siguranță în propriul corp.