Cum să combaţi singurătatea

Creierul oamenilor singuri răspunde negativ la stimuli sociali, arată un nou studiu.
Cum să combaţi singurătatea

Creierul oamenilor singuri răspunde negativ la stimuli sociali, arată un nou studiu. Multe persoane singuratice îşi doresc şă fie incluse în planurile celorlalţi sau să aibă un grup mare de prieteni cu care să vorbească din când în când.

Dar, uneori, acestea nu sunt soluţii eficiente de a depăşi starea în care se află, pentru că în acele momente fac tot posibilul să evite contactul cu ceilaţi. Mai mult,  aceste acţiuni pot conduce la adâncirea stării de singurătate.

Două noi studii conduse de o cuplul de psihologi John şi Stephanie Cacioppo de la Universitatea din Chicago, autorităţi în domeniul psihologiei şi neuroştiinţei singurătăţii, arată că în momentul în care oamenii care simt singuri creierul lor funcţionează în mod diferit.

“Creierul unui om depresiv îl impinge pe acesta să ia decizii pe care un om fericit nu le-ar lua în considerare”, sunt de părere John şi Stephanie Cacioppo de la Centrul de Neuroştiinţă Congnitivă şi Socială de la Universitatea din Chicago.

Cercetătorii au ajuns la concluzia că activitatea electrică care loc în creierul unei persoane singuratice are loc mai rapid decât în creierul unui om fericit în momentul în care sunt expuşi la semnale negative. Asta înseamnă că singuraticii se feresc în mod constant şi subconştient de toate pericolele sociale.

“Când mă simt singur, creierul meu este deja atent la tot ce mă înconjoară”, a spus John Cacioppo, profesor de psihologie, psihiatrie şi ştiinţe comportamentale.

Cacioppo ne sfătuieşte ca atunci când credem că vom intra într-o stare de melancolie sau când deja ne simţim singuri, să încercăm pe cât posibil să combatem dorinţa de izolare.

În primul studiu publicat la începutul lunii iulie, au participat 70 de persoane, dintre care 38 erau singuratice şi doar 32 nu erau astfel. Cercetătorii au utilizat electroencefalograful pentru a evalua modificările activităţii cerebrale în timp ce rezolvau testul Stroop, în care participanţii vedeau cuvinte scrise cu diferite culori şi erau puşi să identifice culorile, nu înţelesul cuvintelor.

Un sfert dintre cuvinte erau pozitive  (cum ar fi prieten, admiraţie), un sfert erau negative (neplăcut, nedorit), un sfert transmiteau emoţii pozitive ( bucurie, fericire), iar restul erau cuvinte care transmiteau emoţii negative (nervos)

La celălalt studiu publicat în august, au luat parte 19 oameni, dintre care 10 erau singuratici. Acestora li s-au arătat 28 de imagini în timp ce activitatea lor cerebrală era urmărită tot prin intermediul unor electroencefalograme.

Singurătatea nu este acelaşi lucru cu a fi singur.

Poţi fi mulţumit şi împlinit chiar dacă eşti singur. Singurătatea intervine atunci când te simţi izolat din punct de vedere social, atunci când are loc o ruptură între dorinţa ta de a avea relaţii sociale şi relaţiile sociale pe care le ai de fapt.

Este important să fi conştient de efectele pe care le are singurătatea asupra creierului tău, şi anume că duce la o hipervigilenţă la pericolele din jur şi îţi accentuează instinctul de auto-apărare.

“Dacă te simţi singur ar putea fi un semn de alarmă că trebuie să îţi analizezi interacţiunile sociale”, a spus Cacioppo. De exemplu, dacă simţi că un prieten te-a ofensat, întreabă-te dacă erai într-o stare de izolare sau de ostilitate la care prietenul tău ar fi putut reacţiona. “Trebuie să înţelegi că ai putea fi responsabil”, a adăugat Cacioppo.

În procesul de reeducare cognitiv- socială, psihologul John Cacioppo sugerează patru paşi pentru a combate singurătatea.

1.     Depăşeşte-ţi limitele. „Nu poţi crea legături sociale, dacă te izolezi”, este de părere dr.Cacioppo. Acceptă invitaţii chiar dacă nu ai chef să ieşi în oraş.

2.     Dezvoltă un plan de acţiune, nu este suficient să te bazezi pe invitaţii aleatorii. Fă-ţi un calendar şi o hartă a vieţii tale sociale. Asigură-te că ai activităţi în fiecare săptămână. În cazul în care nu ai planuri, ia iniţiativa şi invită-i tu pe ceilalţi la diferite activităţi.

3.     Petreceţi timpul cu persoane care au preocupări similare cu tine. Pentru a nu te simţi singur este bine să petreci timp cu oameni care au interese, preocupări şi valori comune cu tine. Dacă nu găseşti în cercul tău de cunoştinţe asemenea persoane, dar îţi place să citeşti, înscrie-te într-un club de carte, iar dacă eşti un iubitor al sportului, înscrie-te într-un program sportiv.

4.     Aşteptaţi-vă la cele mai bune rezultate. Când te simţi singur este foarte posibil să interpretezi greşit acţiunile celorlalţi oameni. Prietenul tău chiar evită să se întâlnească cu tine sau are doar prea mult de muncă şi este prea ocupat ca să te sune?  Acordaţi-le încredere oamenilor din jur. „Acţiunile prietenilor voştri nu sunt neapărat atât de rele cum par uneori.”, este de părere Cacioppo.