Părinții toxici își transformă copiii în țapi ispășitori

Există multe familii cu părinți toxici în care copiii devin țapi ispășitori pentru toate problemele apărute.
01.08.2021
Părinții toxici își transformă copiii în țapi ispășitori

Părinții toxici își învinuiesc copiii pentru cele mai multe probleme ivite în casă și să fie priviți ca fiind țapi ispășitori. Atunci când copiilor li se atribuie acest rol, impactul poate fi dăunător asupra sănătății mintale și bunăstării emoționale pentru o viață întreagă. În plus, are ca rezultat o educație în care valoarea inerentă, bunătatea și iubirea copiilor aleși să fie țapi ispășitori, sunt complet ignorate. În schimb, insultele, agresivitatea, neglijarea și abuzul sunt considerate adecvate pentru copii forțați să fie în această poziție.

Părinții toxici aleg copiii care devin țapi ispășitori

Știți familiile acelea în care părinții povestesc cu nonșalanță că fiul/fiica lor face numai trăznăi, că îi pun în situații limită, că din cauza lor nu e liniște în casă, că ei sunt vinovați pentru (aproape) orice se întâmplă rău în familie? Nu există niciun algoritm sau niciun motiv în funcție de care părinții sau persoanele care au grijă de copil să ia această decizie. Factori la fel de arbitrari precum ordinea nașterii, genul, aspectul sau intelectul pot influența un adult să facă o asemenea alegere, de multe ori, inconștient. De exemplu, dacă singurul băiat din familie este copilul preferat, atunci fiicei, cel de-al doilea născut, i se va putea atribui rolul de cel întotdeauna vinovat.
De ce alege, totuși, un părinte să își pună copilul în acest rol, rămâne în continuare dificil de explicat. De exemplu, un copil sensibil, curios, atractiv și inteligent ar putea fi perceput ca o amenințare și prin urmare, va fi investit cu rolul de țap ispășitor de către un părinte care nu are aceste calități. Pe de altă parte, un părinte narcisist ar putea prefera copilul care aduce cea mai mare „valoare” familiei, în timp ce cel ce nu contribuie la imaginea publică a familiei prin calitățile deosebite, să devină automat copilul vinovat de tot ce se întâmplă.

În unele cazuri, părinții toxici ar putea investi cu acest rol copiii care seamănă sau le amintesc de foștii lor parteneri. De exemplu, copiii biologici ar putea fi tratați diferit de copiii vitregi sau copiii adoptați. Părinții ar putea, de asemenea, să-i investească cu rolul de țap ispășitor pe copii, ghidându-se după culoarea pielii, a orientării sexuale sau a identității de gen.

Există o mulțime de motive pentru care un părinte ar putea alege să facă acest lucru, dar important de reținut este faptul că nu este niciodată vina copilului! Acest tip de discriminare apare din cauza percepției părintelui și a rănilor nevindecate ale acestuia.

Ce efecte poate avea un asemenea rol?

În mod clar, rolul de țap ispășitor îi pune pe copii într-un mare dezavantaj. A fi lipsit de dragostea unei familii, etichetat drept „cel rău” din gospodărie și a trece cu vederea atributele sale pozitive poate crea o viață de suferință emoțională și psihologică pentru un copil. Poate avea ca rezultat dezvoltarea viciilor, relațiilor romantice toxice și angajarea în medii de lucru abuzive și dăunătoare. Disfuncția și abuzul se simt adesea ca fiind „normale” pentru țapii ispășitori ai familiei, ceea ce face dificilă depistarea persoanelor și locurilor toxice înainte ca răul să fie comis.

Vindecarea de acest rol de țap ispășitor

Încercarea de a se vindeca de aceste traume poate dura o viață întreagă, motiv pentru care este important ca orice persoană care se confruntă cu asemenea situație să apeleze cu încredere la un specialist în sănătatea mintală, pentru a începe procesul de recuperare într-un mediu sigur. Vindecarea va arăta diferit pentru fiecare individ în parte, dar persoanele care au fost captive în acest rol în calitate de copii vor trebui să decidă cum să interacționeze cu părinții lor toxici.

Fii pregătit ca alte rude, prieteni sau chiar străini să te convingă să rămâi în contact cu părinții toxici. Cei mai mulți oameni nu cunosc suficiente detalii despre efectele psihologice pe care le au asupra copilului aceste situații, devenind extrem de ușor pentru ei să presupună că, dacă ei au avut părinți iubitori, atunci cu siguranță și toți ceilalți au avut și trebuie iertați pentru greșelile pe care le-au produs.

Unele persoane se pot confunda și cu caracterul public al unui părinte. De exemplu, dacă un părinte pare iubitor în fața altor persoane, ideea că această persoană ar putea fi abuzivă în privat poate duce la disonanță cognitivă.

Alte persoane investite în rolul țap ispășitor în copilărie pot alege să aibă un contact scăzut, ceea ce înseamnă că au limite ferme cu privire la ce tipuri de contacte sunt dispuse să aibă cu rudele lor. Contactul redus poate însemna comunicarea cu membrii familiei numai prin text, e-mail sau apel telefonic. Ar putea însemna că nu există vizite niciodată sau rareori membrii familiei se văd în persoană, la ocazii speciale, precum sărbători, nunți, absolviri, nașteri sau înmormântări.

Dacă și tu ai fost privit ca un țap ispășitor sau oaia neagră a familiei, nu pierde timpul și încearcă să vindeci această rană. Modul în care mergi înainte depinde de tine. Cu un ghidaj potrivit și cu încredere, vei putea face față acestei traume, cu siguranță!

 

Bianca Poptean
Bianca Poptean
Sunt deja 10 ani de când scriu pentru Ce se întâmplă doctore, timp în care am realizat sute de articole, interviuri cu medici și specialiști în diverse domenii, materiale video, conferințe și emisiuni live. Mai mult, sunt mamă a doi băieți minunați care mi-au oferit ocazia să văd lumea ... citește mai mult
Cel mai nou articol Video:
Armando Lungu: despre vegetarianism și activitatea fizică