Cum se îngrijesc copiii născuţi prematur

Un bebeluş prematur provoacă multă îngrijorare în rândul părinţilor, dar cu ajutor medical adecvat poate depăşi pericolele. Dr. Arina Sârbu, medic pediatru primar la secţia de Terapie Intensivă Neonatologie, Spitalul Universitar Bucureşti, ne oferă informaţii preţioase.
Cum se îngrijesc copiii născuţi prematur

Un bebeluş prematur provoacă multă îngrijorare în rândul părinţilor, dar cu ajutor medical adecvat poate depăşi pericolele. Dr. Arina Sârbu, medic pediatru primar la secţia de Terapie Intensivă Neonatologie, Spitalul Universitar Bucureşti, ne oferă informaţii preţioase.

CSÎD: Care sunt principalele riscuri pe care le prezintă un prematur vizavi de starea de sănătate?

Dr. Arina Sârbu: Prematuritatea înseamnă orice sarcină înainte de 37 de săptămâni. Astfel încât riscurile sunt în funcţie de vârsta de gestaţie. Cu cât aceasta este mai mică, cu atât riscurile sunt mai mari.
Prematurii în general sunt predispuşi la: hemoragii cerebrale intraventriculare, sindromul de detresă respiratorie, infecţii, retinopatie de prematuritate, tulburări motorii, de vorbire, anemie.

CSÎD: Care sunt controalele medicale obligatorii pe care trebuie să le facă un prematur până când ajunge la vârsta gestaţională? Dar apoi, după externare?

Dr. Arina Sârbu: Controalele medicale trebuie să fie riguroase. Medicul pediatru îi va supraveghea creşterea, dezvoltarea psihomotorie lunar, până la 2 ani, când se consideră că bebeluşul prematur ar trebui să recupereze toate achiziţiile: înălţime, greutate – ca şi atunci când s-ar fi născut la termen.

De asemenea, specialistul pediatru va colabora cu medicul neurolog, oftalmolog şi cu medici de alte specialităţi – chirurg, psihoterapeut dacă se impune, cât mai repede pentru depistarea din timp a eventualelor deficienţe şi corectarea lor cât mai repede.

CSÎD: Evident, alăptarea este cea mai importantă metodă de hrănire a unui bebeluş indiferent dacă este născut la termen sau nu. Totuşi, nu toţi copiii pot fi alăptaţi. În Italia, în SUA există bănci de lapte matern. Care este situaţia în România?

Dr. Arina Sârbu: Nu. În acest moment, nu există la noi bănci de lapte matern.

CSÎD: Astăzi, specialiştii mai recomandă ca o mamă să alăpteze mai mulţi nou-născuţi?

Dr. Arina Sârbu: Fiecare mamă îşi va alăpta propriul copil din mai multe motive. Compoziţia laptelui fiecărei mame este specifică copilului său, adaptat vârstei şi nevoilor fiecăruia. Deci, laptele unei mame care are un copil de 3 luni nu este potrivit unui copil de o săptămână.

Există cazuri când unele mame sunt purtătoare de hepatită C sau infectate cu HIV şi nu sunt depistate prin teste. Pentru a nu pune în pericol nou-născuţii care nu beneficiază de alăptare, este mai sigur laptele praf.

CSÎD: Bebeluşii care nu sunt alăptaţi au nevoie de anumite complexe de vitamine?

Dr. Arina Sârbu: Laptele praf conţine vitamine, minerale şi încearcă să fie cât mai aproape de calităţile laptelui matern. Dar, se va face profilaxie împotriva rahitismului şi anemiei feriprive prin administrare de vitamina D3 şi soluţii cu fier.

CSÎD: Care este greutatea la care un prematur se externează din spital, în mod obişnuit? 

Dr. Arina Sârbu: Externarea se va face atunci când bebeluşul nu mai este dependent de ajutor medical şi împreună cu mama se pot descurca indiferent de greutate (în jur de 2.500 g). Sistemul 
rooming-in (bebeluşul stă în acelaşi salon cu mama) încurajează mamele şi le dă încredere în forţele proprii şi le învaţă cum să-i supravegheze şi să le vină în ajutor.
 
CSÎD: Ce trebuie să conţină trusa medicală pentru un bebeluş?
 
Dr. Arina Sârbu: Părinţii trebuie să aibă în casă, în primul rând, remedii pentru febră – antitermice, supozitoare cu paracetamol, antitermice soluţii cu paracetamol. Acestea trebuie să fie în termen de valabilitate.

Mama trebuie să fie instruită cum să le administreze (ritmul, cantitatea). Sunt necesare şi loţiuni aromatizate, ser fiziologic pentru dezobstrucţie nazală, supozitoare cu glicerină, sirop de tuse din plante, gel cu arnică, baneocin pudră, rivanol, apă oxigenată, betadină.

 
CSÎD: Ce cărţi recomandaţi pentru îngrijirea bebeluşului?
 
Dr. Arina Sârbu: Cartea “Îngrijirea bebeluşului şi a copilului” de 
dr. Spock, “Mama şi copilul” de Herta şi Emil Căpraru şi cartea “Bebeluşul este o persoană” de Bernard Martino.
 
CSÎD: Ce măsuri trebuie luate de către gravide pentru a evita (pe cât posibil) naşterea înainte de termen?
 
Dr. Arina Sârbu, medic pediatru primar: Naşterea prematură este asociată cu următoarele cauze: vârsta mai mare de 40 de ani sau mai mică de 16 ani, condiţii socio-economice precare, înălţimea mai mică de 1,5 m, greutatea mai mică de 40 kg sau mai mare de 80 kg.

De asemenea, se întâlnesc cazuri şi atunci când mama are boli cronice pulmonare, cardiovasculare, renale, neoplazii, hematologice, malformaţii uterine, avorturi, naşteri premature în antecedente ori infecţii la sfârşitul sarcinii.

Gravida se va prezenta cât mai repede posibil la medicul obstretician ginecolog pentru luarea în evidenţă şi pentru a stabili dacă există risc de naştere prematură. Dacă acesta există, pe tot parcursul sarcinii va fi monitorizată şi i se va explica ce înseamnă să naşti prematur.

 

Cel mai nou articol Video: