Cât fumează elevii români de 13 – 15 ani – studiu

Chiar dacă nu recunosc, o bună parte dintre adolescenţii români mai trage câte o ţigară. Ce urmări poate avea acest gest pentru sănătate?
Cât fumează elevii români de 13 – 15 ani – studiu
Cât fumează elevii români de 13 – 15 ani - studiu, foto 123rf

Circa 700 milioane de copii, adică jumătate din populaţia globală a acestei categorii de vârstă, este expusă fumului de tutun din mediul înconjurător. La nivel global, aproximativ 165.000 de copii mor înaintea vârstei de 5 ani din cauza infecţiilor respiratorii cauzate de fumatul pasiv.


”Ei, dacă este un pic de fum de ţigară nu se întâmplă nimic. Şi eu am crescut la fel” spun unii adulţi atunci când fumează în preajma copiilor. Copiii reprezintă segmentul de populaţie cel mai vulnerabil la expunerea la fumul de tutun, în special în primii ani de viaţă. S-a constatat că micuţii expuşi la fum de ţigară prezintă riscuri crescute pentru boli ale tractului respirator superior şi inferior.
La maturitate, copilul care a fumat pasiv sau activ, suportă consecinţele expunerii, deoarece infecţiile căilor respiratorii inferioare frecvente din frageda copilărie cresc semnificativ riscul de a dezvolta boli de plămâni la vârsta adultă.
Unul dintre cele mai mari secrete ale copiilor şi adolescenţilor este fumatul. Zi de zi se gândesc la strategii care să le permită să mai tragă câte o ţigară, fără ca părinţii să descopere. Şi totuşi, copiii fumează. Iată ce a relevat studiul GYTS, desfăşurat pe un eşantion reprezentativ de 4.395 elevi, clasele 6-8, în octombrie – noiembrie 2017, folosind metodologia OMS.   

Consumul curent de tutun (elevii care afirmau că au fumat în ultima lună):


 

  • 14,6% dintre elevi (16,4% dintre băieţi şi 12,5% dintre fete) consumau produse din tutun;
  • 8,6% dintre elevi (9,8% dintre băieţi şi 7,3% dintre fete) fumau ţigarete;
  • 3,1% dintre elevi (3,8% dintre băieţi şi 2,3% dintre fete) utilizau produse din tutun încălzite (IQOS);
  • 28,0% dintre elevii fumători au încercat o primă ţigaretă înaintea vârstei de 10 ani.

 
Ţigaretele electronice – un procent semnificant le preferă

 

  • 8,2% dintre elevi (10,1% dintre băieţi şi 5,9% dintre fete) utilizau curent ţigarete electronice.
  •  

Renunţarea la fumat

 

  • Circa 7 din 10 (67,2%) fumători curenţi au încercat să renunţe la fumat în ultimele 12 luni.
  • Circa 6 din 10 (57,2%) fumători curenţi doreau să renunţe la fumat în 2017.


Campanie anti-fumat la copii şi adolescenţi la Institutul Marius Nasta

Pentru a conştientiza riscurile la care se expun copiii care fumează pasiv sau activ, la Institutul Marius Nasta din Bucureşti a demarat, cu ocazia zilei de 31 mai, un proiect educaţional cu privire la efectele fumatului asupra plămânilor, adresat elevilor. Acesta constă în organizarea unor ateliere de informare în care sunt prezentate rezultate concrete ale inhalării fumului de tutun. „În cadrul atelierelor de informare copiii pot vedea şi, mai ales, mirosi gudronul care este inhalat, dar şi depunerea acestuia în plămâni. Astfel, chiar dacă efectele nu „se văd” imediat, ele se pot simţi. În acest mod sperăm că mai mulţi părinţi vor fi încurajaţi de copii să se adreseze programului prin intermediul Tel Verde (STOP FUMAT)” a declarat dr. Magdalena Ciobanu, medic pneumolog Centrul de Consiliere pentru Renunţare la Fumat, Institutul De Pneumoftiziologie Marius Nasta
Activitatea Centrului Antifumat din Institutului Marius Nasta realizează aproximativ 70% din activitatea desfăşurată la nivel naţional, numărul persoanelor care au beneficiat de tratament  în vederea renunţării la fumat, în România în anul 2018 a fost de 1.133 pacienţi.