Contrar unei convingeri larg răspândite, aerisirea locuinței iarna nu este un lux și nici o sursă inevitabilă de pierderi de căldură. Dimpotrivă, este un obicei esențial pentru sănătate, confort și eficiență energetică. Cu aerisiri scurte, bine făcute, și cu câteva măsuri simple de îmbunătățire a calității aerului, casa poate rămâne caldă, plăcută și sigură, chiar și în cele mai reci luni ale anului.
Pe timpul iernii, petrecem mai mult timp în spații închise, bine izolate, unde aerul circulă tot mai greu. În lipsa aerisirii regulate, aerul din interior se încarcă rapid cu dioxid de carbon, vapori de apă și substanțe poluante provenite din activități obișnuite precum gătitul, dușurile fierbinți, uscarea hainelor sau chiar respirația.
Umiditatea este unul dintre cele mai mari riscuri ale locuințelor închise ermetic iarna. Chiar dacă temperaturile de afară sunt scăzute, aerul din interior poate deveni excesiv de umed. Fără aerisire, vaporii de apă se depun sub formă de condens pe ferestre și pe suprafețele reci, favorizând apariția mucegaiului și degradarea finisajelor. În timp, aceste probleme nu afectează doar aspectul casei, ci și sănătatea locatarilor.
Aerisirea regulată contribuie la menținerea unui nivel optim de oxigen și la reducerea concentrației de dioxid de carbon, responsabil pentru stările de oboseală, somnolență, dificultăți de concentrare sau dureri de cap. Mai mult, un aer mai proaspăt și mai uscat se încălzește mai eficient, astfel că temperatura din locuință poate fi percepută ca fiind mai confortabilă, chiar fără a crește setările termostatului.
Una dintre cele mai frecvente greșeli făcute în sezonul rece este aerisirea prelungită, cu ferestrele lăsate întredeschise. Deși pare o soluție practică, acest obicei duce la răcirea treptată a pereților și la pierderi reale de căldură.
Specialiștii recomandă, în schimb, aerisirea scurtă și intensă. Concret, ferestrele ar trebui deschise complet timp de 5–10 minute, de două sau trei ori pe zi. Ideal este să se creeze un curent de aer, prin deschiderea ferestrelor aflate pe părți opuse ale locuinței. Astfel, aerul viciat este evacuat rapid, iar aerul proaspăt intră eficient, fără ca structura casei – pereții, podelele sau mobilierul – să apuce să se răcească.
În locuințele unde aerisirea se poate face doar printr-un singur geam, acesta trebuie deschis larg pentru câteva minute, nu rabatat pe termen lung. De asemenea, este important ca sursele de încălzire să fie oprite temporar în timpul aerisirii, pentru a evita consumul inutil de energie. După închiderea ferestrelor, temperatura revine rapid la nivelul dorit, tocmai pentru că masa termică a locuinței a rămas caldă.
Aerisirea zilnică este esențială, dar nu suficientă în toate situațiile. Iarna, calitatea aerului din interior este influențată și de sursele de poluare din casă. Gătitul fără hotă, folosirea excesivă a lumânărilor parfumate sau a produselor de curățenie agresive pot încărca aerul cu substanțe nocive.
Controlul umidității joacă, de asemenea, un rol cheie. Nivelul optim într-o locuință se situează între 40% și 60%. Dacă aerul este prea umed, un dezumidificator poate preveni apariția condensului și a mucegaiului. În schimb, în locuințele foarte bine încălzite, aerul poate deveni prea uscat, caz în care un umidificator folosit cu moderație poate îmbunătăți confortul respirator.
Pentru soluții pe termen lung, tot mai mulți proprietari aleg sisteme moderne de ventilație cu recuperare de căldură. Acestea permit un schimb constant de aer proaspăt, cu pierderi minime de energie, fiind ideale pentru locuințele eficiente energetic. În completare, purificatoarele de aer pot reduce praful, alergenii și particulele fine, mai ales în zonele urbane aglomerate.
Sursă foto – AtlasComposer / Envato