9 lucruri pe care nu le ştiai despre filmele de Crăciun preferate

În perioada sărbătorilor de iarnă filmele care au ca tematică această sărbătoare încep să fie redifuzate la televizor şi urmărite din nou cu plăcere de multă lume.

Huffington Post a realizat o listă a lucrurilor pe care nu le ştiaţi despre filmele pe care le revedeţi cu ocazia sărbătorilor de iarnă, iată câteva din acestea.

Recomandări

Ce să mănânci de post și să nu te îngrași. 10 alimente care țin de foame…

Cum să câştigi lupta cu pofta de dulce în perioada sărbătorilor

1. Filmul în care apar gangsteri din „Singur acasă” nu este real şi a fost făcut special pentru Kevin McCallister

În „Singur acasă”, Kevin McCallister urmăreşte un film intitulat „Îngeri cu suflete murdare” (Angels with Filthy Souls). Filmul nu există în realitate şi este o parodie a unei pelicule din 1938 intitulate „Îngeri cu feţe murdare” (Angels with Dirty Faces).

Recomandări

Ce să mănânci de post și să nu te îngrași. 10 alimente care țin de foame…

Cum să câştigi lupta cu pofta de dulce în perioada sărbătorilor

În „Singur acasă 2”, Kevin urmăreşte o continuare a respectivului film, „Angels with Even Filthier Souls” (Îngeri cu suflete şi mai murdare), de asemenea inventată.

Replica celebră a lui Kevin, „Keep the change, ‘ya filthy animal” (Păstrează restul, animal murdar) vine de la o replică din „Angels with Dirty Faces”. Un personaj din acel film spune „Here’s your change” (Acesta e restul tău), dar acele cuvinte nu sunt rostite în glumă, ca în parodie.

2. În varianta originală a filmului „The Santa Clause” (1994), Tim Allen rosteşte numărul „1-800-SPANK-ME” ca glumă. Acesta a ajuns numărul unei linii erotice, iar Disney a încercat să îl cumpere şi să îl închidă.

Scena a fost scoasă, în cele din urmă, din film. Scena în care personajul Scott Calvin, interpretat de Tim Allen, rosteşte acel număr a generat numeroase controverse şi a fost scoasă din film de către Disney.

Scott merge să îşi ia fiul de la fosta soţie, iar aceasta îi dă numărul de telefon al noii sale soacre, la care să sune în caz de urgenţă. „1-800-SPANK-ME? Ştiu acel număr”, este reacţia lui Scott după ce primeşte bucata de hârtie cu numărul actualei soacre a fostei soţii.

Potrivit unui articol din 1997 din The Seattle Times, mulţi copii au sunat la acel număr şi au umflat factura telefonică a părinţilor. Printre numeroasele cazuri, au fost şi doi băieţi de nouă ani care le-au adăugat 500 de dolari părinţilor la factura telefonică şi o fată care a vorbit de 250 de dolari şi care a avut nevoie şi de consiliere psihologică pentru ce a auzit în timpul acelei convorbiri.

Nu este încă sigur dacă Disney a reuşit să cumpere şi să închidă acel număr de telefon. Într-un articol din 1997 al publicaţiei Orlando Sentinel, Richard Schlesinger, vice-preşedintele de atunci al afacerilor juridice ale Disney Motion Pictures Group a susţinut că Disney a obţinut numărul şi l-a închis.

3. Grinch nu a fost iniţial verde şi Dr. Seuss s-a luptat pentru ca personajul să fie alb-negru.

Verdele ar fi fost ales pentru că i-ar fi amintit creatorului de desene de maşinile de închiriat urâte.

În cartea Dr. Seuss, „Cum a furat Grinch Crăciunul” (How the Grinch Stole Christmas), Grinch era negru şi alb cu cu nuanţe de roşu.

Chuck Jones, creatorul de desene care a regizat filmul „How the Grinch Stole Christmas”, este cel care l-a făcut pe Grinch verde. Jones şi Seuss s-au contrat pe tema culorii personajului, Seuss dorind ca el să fie la fel ca în carte, în timp ce Jones a insistat că trebuie să fie colorat pentru că apare la televizor.

Ideea ca personajul să fie verde i-ar fi venit lui Jones de la popularele maşini de închiriat din zona Washington-Baltimore. Această legendă a fost spusă de mai multe ori în ultimii zece ani, dar sursa de la care a provenit este incertă.

Fiecare fir de păr de pe costumul de Grinch al lui Jim Carrey a fost făcut din păr real de iac, şuviţele au fost vopsite individual şi cusute apoi pe un costum spandex din lycra. A fost nevoie de patru luni pentru a-l realiza.

4. Casa din „Poveste de Crăciun” este reală, iar fanii au ocazia o dată pe an să locuiască două zile acolo

Casa din „Poveste de Crăciun” este reală, având acum statutul de muzeu. Ea este deschisă vizitatorilor pe tot parcursul anului, iar în perioada vacanţei de iarnă muzeul le oferă fanilor înfocaţi ocazia de a experimenta timp de două zile şi două nopţi viaţa în această casă.

Câştigătorul concursului obţine dreptul de a aduce cu el un grup de patru persoane, cu care îşi va petrece Crăciunul în casă.

În dimineaţa zilei de Crăciun, cadourile din film sunt deschise în living-ul casei, printre acestea aflându-se şi două pistoale BB.

În acest an, 51 de persoane au participat la licitaţia de pe Ebay, câştigătorul obţinând dreptul de a-şi petrece Crăciunul în casă pentru $6,016.40.

5. Polar Express a fost primul film ce a utilizat tehnologia Imagemotion

Imagemotion este un sistem  unic de captare perfomantă a mişcării ce poate înregistra simultan cu o mare fidelitate mişcarea facială şi corporală a mai multor actori din scenă în orice moment. Acest sistem (nou nouţ la vremea respectivă) implica foarte multe camere poziţionate astfel încât acopereau un unghi de 360 de grade şi captau orice mişcare a actorilor, în special pe Tom Hanks, care în acest film juca patru roluri. O altă componentă esenţială pentru Imagemotion includea o cameră de filmat virtuală care permitea unui operator prin coregrafierea mişcării camerei să transpună mişcările interpreţilor direct asupra personajelor digitale imediat ce sistemul Imagemotion îi înregistra.

Trenul din filmul The Polar Express a fost realizat după Pere Marquette 1225, o locomotivă cu abur restaurată din Owosso, Michigan. Multe dintre efectele sonore din film sunt înregistrări ale trenului respectiv.

6. Filmul „Vacanţă de Crăciun” este inspirat de o scurtă povestire a lui John Hughes, intitulată „Christmas ’59”

Filmul „Vacanţă de Crăciun” (National Lampoon’s Christmas Vacation) este inspirat, la fel ca şi primul din seria filmelor de vacanţă cu Chevy Chase, „Vacation”, de o povestire a lui John Hughes, „Christmas ’59”.

Titlul povestirii este menţionat atunci când Clark (Chevy Chase) merge la mansardă şi găseşte o rolă de film pe care scria „’59 Xmas”.

7. Ralphie din „Poveste de Crăciun” a avut o apariţie neconsemnată în „Elf”

Peter Billingsley, care l-a interpretat pe micuţul Ralphie în „Poveste de Crăciun” (A Christmas Story), a avut o apariţie neconsemnată în filmul „Elf” (2003).

Billingsley regizează şi produce filme în prezent, însă acceptă, din când în când, cu plăcere să apară în roluri mici. El a explicat apariţia sa în „Elf” pentru site-ul About.com.

„Din când în când mai revin la actorie. Ador acest lucru. Am acceptat să apar în Elf, fără să vreau să apar pe generic. Am fost unul dintre elfii din magazinul lui Moş Crăciun. E distractiv să apari în acest mod”, a declarat Peter Billingsley.

8. Varianta originală a filmului „Miracolul de pe Strada 34” a apărut în mai. Filmul a fost prezentat ca o poveste de dragoste, iar afişul nu avea nicio legătură cu Crăciunul

„Miracolul de pe Strada 34” (Miracle on 34th Street) a apărut pe 2 mai 1947, deşi era în plan pentru perioada de sfârşit de an.

Ar fi trebuit să apară la sfârşitul anului 1947, dar Darryl Zanuck de la 20th Century Fox, care se ocupa de peliculă, a considerat că este atât de bun încât ar trebui să apară vara, anotimpul în care se vizionau cele mai multe filme.

Departamentul de marketing a făcut postere în care Crăciunul nu apărea nicăieri, încercând să îi inducă publicului ideea că filmul este doar povestea de dragoste dintre popularii actori Maureen O’Hara şi John Payne.

Promovarea respectivă a mers, iar filmul a avut încasări de 3 milioane de dolari, fiind făcut cu un buget de numai 630.000 dolari.

Versiunea mai recentă a filmului, din 1994, a apărut pe 18 noiembrie şi a avut o strategie diferită de marketing, centrată pe ideea iniţială a Crăciunului.

9. „O viaţă minunată” (It’s a Wonderful Life”) a fost considerată propagandă comunistă de către FBI

Modul în care este portretizată activitatea bancară în „O viaţă minunată” nu a fost deloc pe placul FBI-ului.

Din punctul de vedere al FBI, „O viaţă minunată” încearcă să discrediteze bancherii, „prezentându-l pe Lionel Barrymore ca fiind un fel de Scrooge pentru a fi cel mai urât personaj din film. Acesta este o metodă obişnuită de propagandă folosită de comunişti”, se arată într-un raport FBI, intitulat „Infiltrare comunistă în industria cinematografică”.

Sursa: Mediafax.