Vaccinul, între mit şi adevăr

De-a lungul timpului au apărut numeroase mituri legate de vaccin, iar multe dintre ele sunt detronate de specialişti.
Vaccinul, între mit şi adevăr
FOTO: 123rf.com / Vaccinul, între mit şi adevăr

Despre vaccinuri s-a tot vorbit şi în continuare se duc numeroase lupte prin care să se detroneze miturile apărute în ultimii ani.  Vaccinul este una dintre cele mai eficiente metode de prevenţie împotriva bolilor infecţioase, iar la nivel global, în fiecare zi, datorită vaccinării sunt salvate între 2 şi 3 milioane de vieţi, fiind astfel reduse semnificativ mortalitatea şi morbiditatea. Dr. Dina Mergeani, Preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei a vorbit în contextul Săptămânii Mondiale a Imunizării despre importanţa vaccinurilor, dar şi despre miturile apărute.

Procesul de cercetare şi dezvoltare al unui vaccin durează între 12 şi 15 ani, iar pentru a vă face o idee despre eficacitatea lor, iată câteva date:

  • În anul 1800, în urma vaccinării s-au vindecat cazurile de variolă.
  • În 1900 s-au combătut rabia, febra tifoidă, holera şi antrax.
  • Mai târziu, în 1950, s-au combătut tusea convulsivă, tetanus, TBC, difteria, febra galbenă, gripa şi Infecţia Penumococcus.
  • În prezent, vaccinul luptă împotriva rujeolei, poliomielitei, oreion, rubeolă, hib, Hepatita B, Hepatita A, varicelă, meningococcus, rotavirus, HPV, Zona Zoster, BCG-IT, Chicungunia, Dengue, Febra Crimeea, Ebola, iar alte 300 de vaccinuri de află în curs de dezvoltare.

Nevaccinarea expune copiii şi adulţi la boli infecţioase, complicaţii cauzate de aceste afecţiuni şi chiar deces.

Imunizarea de grup este esenţială pentru protejarea categoriilor vulnerabile. De exemplu, un copil nevaccinat care se îmbolnăveşte poate infecta nou-născuţii care nu au încă vârsta necesară pentru a putea fi imunizaţi sau copiii şi adulţii a căror stare de sănătate nu permite vaccinarea. Aceştia sunt protejaţi datorită imunităţii de grup.

Vaccinurile oferă o imunitate mai puternică decât cea dobândită prin contractarea bolii, răspunsul sistemului imunitar la vaccinuri fiind similar cu cel cauzat de contractarea afecţiunii, dar cu mult mai puţin riscant.

Vaccinurile combinate sunt sigure şi eficiente, administrarea unui vaccin combinat neavând efecte negative asupra sistemului imunitar al copilului. Din contră, reduce disconfortul acestuia.

Mituri despre vaccinare

Vaccinurile şi autismul.  În anul 1998, publicaţia Lancet a publicat un studiu al doctorului Andrew Wakefield care identifică o legătură între autism şi vaccinuri. Acest zvon declanşat însă, nu era bazat pe statistici, nu includea un grup de control, se baza pe memoria celor participanţi la studiu, iar concluziile erau vagi şi fără relevanţă statistică. În urma acestui zvon, cercetătorii au investigat legătura dintre vaccin şi autism, aceasta neputând fi identificată.

Vaccinurile conţin aluminiu. Într-adevăr, în producţia vaccinurilor sărurile de aluminiu sunt un adjuvant, iar în primele şase luni de viaţă se administrează:

  • 4,22 mg de săruri de aluminiu dacă sunt administrate toate vaccinurile recomandate;
  • 5 mg de aluminiu în cazul alăptării la sân;
  • 40 mg de aluminiu în cazul hrănirii cu lapte praf;
  • 120 mg în cazul hrănirii cu lapte praf pe bază de soia.

Vaccinurile conţin mercur. Mercurul nu se mai foloseşte în producţia vaccinurilor mono doză, acesta fiind conţinut doar de vaccinurile multidoză pentru a preveni contaminarea cu bacterii.

Vaccinurile conţin formaldehidă. Într-adevăr, formaldehida este folosită, în formă purificată, în timpul fabricării unor vaccinuri pentru a inactiva virusurile şi toxinele bacteriene. Este un produs secundar al sintezei proteinelor şi ADN-ului şi este frecvent întâlnită în sânge. Mai mult, cantitatea de formaldehidă găsită în sânge este de 10 ori mai mare decât cea aflată în orice vaccin.