Statul pe scaun ne scurtează viaţa?

Conform unui studiu publicat în 2014, peste jumătate din români folosesc internetul, iar majoritatea celor care lucrează la birou petrec 7-8 ore pe zi la calculator.
  • Publicat:
Statul pe scaun ne scurtează viaţa?

Conform unui studiu publicat în 2014, peste jumătate din români folosesc internetul, iar majoritatea celor care lucrează la birou petrec 7-8 ore pe zi la calculator.

Indiferent de motivele pentru care stau mult pe scaun, mii de oameni vizitează anual spitalul din cauza durerilor de spate.

Ceea ce puţini ştiu este că majoritatea acestor dureri au legătură cu presiunea la care este supus spatele nostru după zile de stat în faţa computerului.

Atunci când stai pe scaun pentru lungi perioade de timp nu îţi afectezi doar spatele, ci şi postura, circulaţia sângelui, muşchii, nervii, ochii, creierului. Este poate una din cele mai mari probleme de sănătate pe care le avem, despre care nimeni nu vorbeşte.  

Ce spun studiile?

Cercetătorii de la Journal of Physical Activity and Health au descoperit că incidenţa pentru dizabilităţi este mai mare de 1.52 ori cu fiecare oră pe care o petrecem sedentar, indiferent de cât timp petrecem activ.

O lucrare publicată anul acesta în Annals of Internal Medicine spune că sedentarismul pe timp îndelungat este asociat cu un procentaj mai mare cu 15-20% de deces din orice cauză (infart, cancer) şi cu 90% risc crescut de diabet, în special de tipul II.

O altă analiză realizată pe baza a 41 de studii internaţionale spune că timpul pe care o persoană îl petrece pe zi stând pe scaun este asociat cu un grad crescut de afecţiuni ale inimii, diabet, cancer, moarte, indiferent de câte exerciţii face zilnic.

Alte efecte adverse asociate ale statului pe scaun includ blocajul şoldurilor, muşchi abdominali moi, minte înţeţoşată, dureri de gât, dureri de spate şi umeri, coloană vertebrală inflexibilă, gât înţepenit, circulaţie perfică proastă, mai ales la nivelul picioarelor, obezitate în lipsa mişcării, pancreas suprasolicitat, oase fragile.

Ce ai putea însă să faci?

Dacă te-ai obişnuit ca în fiecare zi după serviciu să te duci acasă şi să te aşezi pe canapea în timp ce deschizi televizorul poate că ce ai citit mai sus îţi va da de gândit. Da, poate că nu ai ce face în privinţa jobului care te ţine pe scaun 8 ore, dar măcar ai control absolut asupra ceea ce faci după. Relaxarea nu

înseamnă a te uita la televizor sau a sta cu laptopul sau tableta în braţe. Creierul este de fapt tot în faza de procesare a informaţiei, de sintetizare şi nu faci altceva decât să-l expui la stimuli.

Pentru a minimiza din efectele secundare ale statului zilnic pe scaun este necesar să-ţi întăreşti muşchii spatelui. Există mişcări simple de yoga care pot reduce şi cu timpul chiar elimina durerile de spate. În plus acestea acţionează sinergic cu efectul de liniştire a minţii care începe să se retragă din presiunea la care este supusă zilnic.

”Spatele nu este o zonă care poate fi întinsă sau îndreptată atât de rapid precum tricepsul de exemplu. Este nevoie de răbdare, timp şi perseverenţă pentru scăpa de dureri. În plus, alte lucruri care te pot ajuta să mai reduci din presiunea la care-ţi supui corpul zilnic şi să ai o stare generală bună după jumătate de zi petrecută în faţă calculatorului ar fi stilul de viaţă şi dieta sănătoasă, sportul, timpul petrecut în natură, relaxarea, folosirea unei pernuţe speciale pentru scaun, consumul de lichide (ceai, apă cu lămâie), meditaţia, strechingul sau yoga, pauzele scurte la fiecare oră de stat jos. E foarte important ca atunci când ajungem acasă să nu urmăm acelaşi tipar ca şi la birou şi să conştientizăm că adicţia mentalului faţă de stimuli nu face decât să ne scurteze viaţa. La un nivel profund cu toţii ştim cum să avem grijă de noi”, explica Andreea Lada, fondator al Şcolii Iubirii.

Iată câteva exerciţii de yoga pe care le poţi face zilnic la birou pentru a elibera tensiunea din spate:

Padahastasana  sau postura mâinilor la picioare. Având tălpile paralele şi uşor depărtate ne aplecăm în faţă cât mai mult încercând să atingem degele de la picioare cu mâinile, urmărind să ţinem genunchii cât mai întinşi. Începem să elasticizăm coloana cât mai mult, dacă nu ajungem la degetele de la picioare este suficient să lăsăm braţele grele la sol. La revenire derulăm coloana cât mai uşor, capul fiind ultimul care se ridică.

Trikonasana sau postura triunghiului. Este foarte bună pentru întărirea spatelui şi picioarelor şi alungeşte muşchii laterali în timp ce întinde fibrele muscalare din partea interioară a şoldului. Cu picioarele la 90 de grade ne aplecăm spre dreapta menţinând trunchiul în plan vertical, cu mâna stângă ridicată vertical, iar cea dreaptă aşezată pe picior.  Postura se execută simetric, mai întâi cu braţul stâng ridicat, iar apoi cu braţul drept ridicat.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”