Prof. dr. Florin Mihălţan: ce trebuie să ştie toţi fumătorii în contextul coronavirus

Prof. dr. Florin Mihălţan, medic primar pneumolog, explică riscurile pe care le implică fumatul atât în contextul coronavirus, dar şi în privinţa imunităţii generale a organismului.
Prof. dr. Florin Mihălţan: ce trebuie să ştie toţi fumătorii în contextul coronavirus

Prof. dr. Florin Mihălţan, medic primar pneumolog, atrage atenţia asupra riscurilor pe care le implică fumatul atât în contextul coronavirus, dar şi în privinţa imunităţii generale a organismului.

CSÎD: Cum afectează plămânii fumatul şi cum îi vulnerabilizează în faţa virusurilor de tot felul?

Prof. dr. Florin Mihălţan: Fumul de ţigară la temperaturi de 70 de grade induce la intrare o reacţie de apărare la nivelul arborelui traheo bronşic cu inflamaţie, exsudaţie, hipersecreţie, tuse. Se dezorganizează bariera de apărare constituită de cilii vibratili de pe suprafaţa mucoasei bronşice care nu mai reuşesc să elimine surplusul de spută. În acelaşi timp, reacţionează şi anumite celule ca de exemplu macrofagele iar globulele roşii trebuie să fie mai multe pentru a duce mai mult oxigen tuturor organelor. Mai există un efect direct de distrugere a pereţilor aflaţi între alveole şi astfel apar bulele de emfizem.

Nu în ultimul rând, se scade capacitatea de apărare a organismului, imunitatea şi creşte riscul de infecţii. Progresiv, pacienţii pierd din funcţia respiratorie şi se ajunge la gâfâială progresivă până când aceşti bolnavi necesită oxigen suplimentar sau asistare pe ventilator. Să nu uităm că prin cele 60 de substanţe carcinogenetice (inducătoare de cancer) se crează posibilitatea de înmulţire necontrolată a celulelor predispuse spre a forma o tumoră pulmonară.

CSÎD: Care sunt sfaturile dvs. pentru pacienţii fumători în contextul coronavirus?

Prof. dr. Florin Mihălţan: S-au lansat în presa internaţională şi locală nişte >  legate de protecţia indusă de fumat faţă de coronavirus. În China, predispuşi la boli severe printre alte cauze s-au regăsit fumătorii. Cauzele sunt aceleaşi ca pentru orice infecţie că este bacteriană sau virală. Există o predispoziţie a fumătorilor de a face astfel de infecţii mai repde din cauza deficitului de apărare. Acest deficit creează nu doar un risc de boală crescut, dar induce în acelaşi timp o întârziere, o prelungire până la momentul vindecării.

CSÎD: Cât de mult afectează plămânii ţigara electronică?

Prof. dr. Florin Mihălţan: Ţigara electronică reprezintă un alt subiect de dispută pe plan ştiinţific. Există unii cercetători care susţin că este indicată în contrapartidă pentru tutunul convenţional pentru sevraj, uitând că avem o nouă generaţie de adolescenţi care au ajuns mari dependenţi de acest tip de ţigară. Există o multitudine de studii care arată că ţigara electronică agravează boli respiratorii cronice (astm bronşic, BPOC, bronşită cronică), boli cardiovasculare. Există şi dovezi legate de posibilitatea de a genera un cancer pulmonar prin reziduurile existente în cartuşe. Să nu uităm de asemenea de boala EVALI care a apărut indusă de folosirea concomitentă de canabinoizi pe acelaşi tip de dispozitiv şi de contribuţia dezastruasă a aromelor şi a propilen glicolului din cartuş.

CSÎD: Există moduri de protecţie suplimentară şi de creştere a imunităţii la fumători?

Prof. dr. Florin Mihălţan: Cel mai bun mijloc de protecţie este sevrajul fumatului. Există o vorbă : «cu cât o faci mai devreme cu atât este mai bine şi niciodată nu este prea târziu». Orice alte artificii folosite precum vitamina C sau imunostimulatoare, dacă se continuă să se consume tutun, au efecte care sunt anulate de tabagism.

CSÎD: Ce precauţii ar trebui să-şi ia pacienţii cu boli cronice pulmonare precum astm, BPOC, cancer?

Prof. dr. Florin Mihălţan: Toţi sunt pacienţi la risc. Trebuie să evite fumatul, consumul de oferte alternative pentru fumatul convenţional precum ţigara electronică, tutunul încălzit, factorii poluanţi. Pot şi este bine să facă vaccinul antigripal, antipneumococic, să ia preparate care sunt lizate bacteriene şi care stimulează apărarea antibacteriană.

 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Beatrice Osanu - Redactor-şef
Beatrice Osanu este unul dintre oamenii “Ce se întâmplă, doctore?” care a asistat la naşterea emisiunii în 2002 şi a revistei în 2005. În anii care au trecut de atunci, a cunoscut sute de medici, nutriţionişti, antrenori de fitness şi psihologi, dar şi celebrităţi care au inspirat-o, ...
citește mai mult
Prof. Dr. Florin Mihălțan - Medic Primar Pneumologie
Prof. Dr. Mihălțan Florin Dumitru este Medic Primar Pneumologie, Profesor Universitar, Doctor în Științe Medicale. Educație și Formare Doctor în Medicină Universitata de "Medicină și Farmacie Carol Davila", București Cursuri postuniversitare Curs de actualități în alergologie ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”