Dr. Radu Mihăilescu, neurolog – ”Pacientul cu accident cerebral vascular trebuie adus grabnic într-un centru pentru tromboliză”

În cazul pacienţilor care suferă un accident vascular cerebral fiecare secundă este importantă pentru administrarea tratamentului. Dr. Radu Mihăilescu, explică:
Dr. Radu Mihăilescu, neurolog – ”Pacientul cu accident cerebral vascular trebuie adus grabnic într-un centru pentru tromboliză”
Dr. Radu Mihăilescu, neurolog - ”Pacientul cu accident cerebral vascular trebuie adus grabnic într-un centru pentru tromboliză”, foto arhivă

Am aflat cum se manifestă un atac vascular cerebral, dar şi metodele de tratament de la dr. Radu Mihăilescu, medic primar neurolog, la Spitalul Clinic Colentina din Bucureşti.

CSÎD: Ce semne şi simptome anunţă un accident vascular cerebral (AVC)?
Dr. Radu Mihăilescu
: Când doar anunţă, numim acele semne şi simptome un “atac ischemic tranzitor” – gândiţi-vă la el ca la un mini-AVC pe care corpul îl “rezolvă” de unul singur, dar care frecvent este urmat de un AVC în toată regula. Din nefericire, aşadar, un AVC real nu prea se “anunţă”, ci ne dăm seama de el când e deja instalat. Semnele apar brusc, cele mai frecvente fiind asimetria facială – gura sau o jumătate de faţă mai căzută într-o parte, o slăbiciune musculară la nivelul unui membru sau al unei jumătăţi de corp, tulburarea de vorbire – fie că e vorba de exprimare, fie de înţelegere sau ambele, sau doar de pronunţie – pacientul nu mai poate articula corect cuvintele, tulburarea de echilibru sau de mers, vederea dublă, lipsa vederii la un ochi sau la ambii, lipsa vederii într-o parte a câmpului vizual, vertijul intens, starea confuzională, tulburările de coordonare. Pentru că ne confruntăm cu un număr mare de prezentări inutile la camera de gardă, atrag atenţia că nu orice “ameţeală” are o cauză neurologică – doar în măsura în care prin ea se înţelege o senzaţie de rotaţie sau un dezechilibru, inclusiv acestea putând uneori reprezenta o afecţiune a urechii interne. La fel, relativ puţine dintre episoadele de pierdere a stării de conştienţă au o cauză neurologică. Desigur, însă, mai ales la vârstnici sau la cei cu factori de risc vascular, dacă există suspiciuni temeinice, trebuie exclusă o cauză neurologică.

CSÎD: Ce tratament există în AVC?
Dr. Radu Mihăilescu:
Tratamentul diferă între AVC ischemice şi hemoragice, doar o investigaţie imagistică (CT sau IRM cerebral) putând diferenţia între acestea. În AVC ischemice, în primele maxim 4 ore şi jumătate de la debutul simptomelor poate fi efectuată tromboliza intravenoasă, adică administrarea unei substanţe care să dizolve cheagul de sânge. Până la 6 ore, şi în cazuri foarte atent selecţionate, până la 18-24 ore de la debut, se poate efectua trombectomia, adică extragerea mecanică a cheagului de sânge din vas, o măsură care ar trebui să vină în completarea trombolizei sau să servească în situaţiile în care pacientul are contraindicaţii pentru tromboliză.

Dacă pacientul cu AVC nu are indicaţii speciale, nu este necesar acordul familiei pentru tromboliză

CSÎD: Avem în România multe astfel de centre unde se face tromboliza?
Dr. Radu Mihăilescu:
Din păcate, există încă prea puţine centre şi prea puţini medici care să efectueze această manevră, dar măcar pentru tromboliză pacientul ar trebui adus cât mai grabnic într-un centru specializat, fiind un tratament dependent de timp. Încă se pierde timp, în unele centre, cu aşteptarea tuturor analizelor sau pentru consimţământul familiei – conform ultimelor protocoale naţionale şi internaţionale acestea nefiind necesare dacă pacientul întruneşte criteriile de tromboliză şi îi lipsesc contraindicaţii majore. Paradigma trebuie schimbată de la “ce motive avem să NU trombolizăm” către “ce motive minimale avem să o facem”.

Intervenţiile terapeutice trebuie dublate de fizioterapie şi şedinţe la logoped

CSÎD: Revenind la tratament…
Dr. Radu Mihăilescu:
În rest, tratamentul prevede reducerea riscului unor evenimente viitoare – tratament anticoagulant dacă pacientul e în fibrilaţie atrială, altfel alte antitrombotice, medicamente de scădere a colesterolului, de control al hipertensiunii şi al valorilor glicemice ridicate, antidemenţial sau antidepresiv dacă e cazul. Poate fi nevoie de tratament neurochirurgical pentru reducerea presiunii pe care AVC o exercită în interiorul cutiei craniene, sau de chirurgie vasculară sau radiologie intervenţională pentru dezobstrucţia unor vase de sânge. Fără discuţie, toate intervenţiile terapeutice necesită a fi dublate de reabilitare motorie şi logopedie. Toate acestea trebuie ghidate de către medicul neurolog, iar măsurile de prevenţie, atât în ceea ce priveşte tratamentul cât şi în ceea ce priveşte regimul de viaţă, trebuie respectate pe viaţă, cu ajustările periodice de rigoare.

Cel mai nou articol Video: