Vaccin pentru coronavirus: cât de etică este accelerarea procesului de testare, care ar putea implica reacţii adverse severe?

Dezvoltarea unui vaccin împotriva coronavirusului într-un timp scurt este o armă cu două tăişuri, sunt de părere unii cercetători.
27.03.2020 | Autor: Paula Rotaru
Vaccin pentru coronavirus: cât de etică este accelerarea procesului de testare, care ar putea implica reacţii adverse severe?

Dezvoltarea unui vaccin, de oricare tip ar fi acesta, necesită minimum un an şi jumătate, în varianta optimistă, pentru a trece toate testele de siguranţă realizate pe cobai şi abia ulterior se trece la faza de testare pe subiecţi umani. 

Să nu uităm că vaccinul gripal se schimbă de la un an la altul, ca urmare a mutaţiilor suferite de virusul gripal, care devine „imun” la anticorpii produşi în sezonul precedent.

În contextul pandemiei de coronavirus care ameninţă întreaga omenire, speranţa apariţiei unui vaccin împotriva COVID-19 este mai mare decât oricând, iar oamenii de ştiinţă de pretutindeni îşi unesc eforturile în acest scop. Însă această grabă, justificată, de altfel, în găsirea unui antidot împotriva coronavirusului este o armă cu două tăişuri, sunt de părere unii experţi citaţi de revista Nature.

În prezent, balanţa înclină în favoarea necunoscutelor, mai degrabă decât în cea a certitudinilor privind acest nou tip de coronavirus. Cu toate acestea, un grup de persoane infectate din Seattle, Washington, este deja în faza 1 de testare cu un vaccin aprobat de Guvernul SUA şi un alt studiu clinic va debuta curând în China, cu un al doilea tip de vaccin aprobat.

Se pune însă întrebarea cum va reacţiona sistemul imunitar la acţiunea acestor vaccinuri, mai ales că nu se cunoaşte cu certitudine mecanismul natural de apărare a organismului la acest nou tip de coronavirus.

Unii cercetători se tem totuşi că, dacă aceste vaccinuri care acum sunt testate în pripă s-ar putea dovedi ineficiente sau, mai rău, nesigure, munca oamenilor de ştiinţă va fi fost în zadar, iar timpul pierdut se va măsura în zeci de mii de alte vieţi pierdute şi în adâncirea iminentei crize economice.

Iată câteva aspecte esenţiale privind dezvoltarea unui vaccin împotriva coronavirusului.

Oamenii capătă imunitate la coronavirus fără vaccin?

Vaccinurile ajută la generarea unui răspuns imun împotriva infecţiilor virale sau bacteriene, fără ca o persoană să fie expusă propriu-zis la un virus sau la o bacterie.

„Studii realizate în trecut pe cele mai frecvente 4 tipuri de virusuri care cauzează virozele au determinat mare parte din lumea ştiinţifică să prezume că persoanele infectate cu virusul nou SAR-CoV-2 şi vindecate sunt protejate de reinfectare pe o anumită perioadă. Însă această presupunere nu este validată prin studii ştiinţifice”, spune dr. Michael Diamond, medic infecţionist la Washington University din St. Louis, Missouri.

„Nu ştim prea multe despre modul în care funcţionează sistemul imunitar în cazul acestui tip nou de coronavirus”, adaugă el.

La mijlocul lunii martie, o cercetare nepublicată încă în revistele de specialitate, realizată de o echipă de medici din China, atesta că două maimuţe din specia Macaca mulatta infectate intenţionat cu noul tip de coronavirus au dezvoltat simptome uşoare şi s-au vindecat fără tratament. De asemenea, s-a constatat că maimuţele nu s-au reinfectat la a doua expunere la coronavirus, la circa 4 săptămâni de la prima infecţie.

„În prezent este studiată posibilitatea ca oamenii să reacţioneze în acelaşi mod, prin expunerea lor repetată la noul coronavirus”, afirmă dr. Diamond.

Dacă oamenii capătă imunitate, cât timp durează aceasta?

Aceasta este o altă întrebare rămasă momentan fără răspuns. Dr. Stanley Perlman, un specialist în studiul coronavirusurilor de la Universitatea Iowa, a observat că, în cazul persoanelor vindecate de MERS (Middle East respiratory syndrome coronavirus), nivelul anticorpilor formaţi în organism ca urmare a infecţiei a scăzut drastic.

Originea virusului care a determinat această boală a fost stabilită la o specie de liliac din Orientul Mijlociu, care apoi a transmis virusul mai departe la cămilă şi, ulterior, la om. Epidemia de MERS din 2012 a dus la decesul a 858 de persoane infectate.

În schimb, în cazul bolii SARS (Severe acute respiratory syndrome), aceeaşi echipă de savanţi, în frunte cu dr. Pearlman, a constatat că anticorpii dezvoltaţi de organism ca urmare a infecţiei erau prezenţi chiar şi la 15 ani distanţă de prima expunere la virus. Epidemia de SARS a dus la decesul a 774 de persoane infectate.

Aşadar, nu se poate afirma cu certitudine că noul tip de coronavirus urmează un tipar similar celor două coronavirusuri menţionate în ceea ce priveşte imunizarea, mai ales că nu există suficiente date la acest moment în privinţa acestuia.

Ce tip de răspuns imun ar trebui să determine vaccinul împotriva noului coronavirus?

În studiul clinic de fază 1 din Seattle, cercetătorii se concentrează asupra siguranţei vaccinului numit Moderna, dar şi asupra răspunsului imun la compoziţia vaccinului. Acest vaccin se bazează pe o moleculă „antrenată” să dezvolte anticorpi care să recunoască şi să blocheze anumite proteine din structura noului coronavirus.

Cu toate acestea, anticorpii dezvoltaţi astfel ar putea să nu fie suficienţi, deoarece nu se ştie cu precizie structura virusului SARS-CoV-2. Un vaccin eficient trebuie să acopere „o plajă” întreagă de potenţiale proteine şi să aibă capacitatea de a spori producţia de celule T, limfocite care au scopul de a distruge celulele infectate.

Cum ştiu cercetătorii dacă vaccinul împotriva coronavirusului va avea efect?

În mod normal, vaccinurile ajung să fie testate în studii de tip cohortă pe subiecţi umani abia după ce trec toate testele de siguranţă şi eficacitate realizate pe animale de laborator. Vaccinul Moderna, cel care oferă speranţe împotriva coronavirusului, este acum testat în paralel atât pe animale de laborator, cât şi pe oameni.

„În cazul de faţă, când pandemia de coronavirus ameninţă atâtea vieţi omeneşti, sărim peste anumite etape pentru a găsi rapid antidotul”, spune Banrney Graham, directorul Vaccine Research Center din Bethesda, Maryland, care sponsorizează vaccinul Moderna.

Un alt vaccin dezvoltat de Inovio Pharmaceuticals urmează aceeaşi cale. Cei de la Inovio au publicat la începutul lunii martie o cercetare preliminară în care afirmau că vaccinul lor, testat pe şoareci de laborator şi porcuşori de Guineea, a dus la dezvoltarea de anticorpi specifici noului coronavirus şi la sporirea producţiei de celule T.

Dr. Kate Broderick, autoarea principală a studiului şi vicepreşedinte al Inovio, spune că echipa sa realizează în prezent teste pe maimuţe infectate cu noul coronavirus, iar rezultatele sunt încurajatoare.

Studiile necesare aprobării unor astfel de vaccinuri sunt, de regulă, de lungă durată şi necesită eforturi financiare colosale. Însă Organizaţia Mondială a Sănătăţii, CDC, Mark Zuckerberg, Bill Gates, numeroase celebrităţi au donat sume considerabile pentru a uşura acest proces.

„Este posibil să nu fie cel mai eficient mod de a face acest lucru, dar poate fi cel mai rapid mod de a genera un vaccin”, spune medicul infecţionist Michael Diamond.

Cât de sigur va fi vaccinul împotriva coronavirusului

Probabil cea mai mare îngrijorare în rândul cercetătorilor şi oamenilor obişnuiţi deopotrivă este reprezentată de siguranţa noului vaccin împotriva coronavirusului. Printre consecinţele care trebuie evitate cu orice preţ se numără dezvoltarea unei forme severe a COVID-19 şi lezarea anumitor organe, în special a ficatului, ca urmare a vaccinării.

Peter Hotez, specialist în vaccinologie la Baylor College of Medicine din Houston, Texas, este de părere că vaccinul nu ar trebui testat pe eşantioane mari de subiecţi umani înainte de a trece testele de siguranţă pe animale. Deşi înţelege nevoia stringentă a unui vaccin împotriva coronavirului, el ridică problema etică asupra acestei chestiuni, şi anume, „riscul este mai mic decât beneficiul?”. În medicina modernă, principiul de bază este Primum non nocere – în primul rând, să nu faci rău.

Aşadar, cercetătorii se află acum, probabil, în faţa celei mai mari provocări din cariera lor, şi anume dezvoltarea unui vaccin eficient, sigur, într-un timp-record.