Durerea de stomac: ce boli poate ascunde?

Dr. Adelina Popescu, medic specialist gastroenterologie, ne explică ce boli poate ascunde durerea de stomac și ce simptome nu trebuie să ignorăm.
18.12.2020 | Necsoiu Alexandra
Durerea de stomac: ce boli poate ascunde?
Durerea de stomac: ce boli poate ascunde?

Durerea de stomac reprezintă una dintre cele mai des întâlnite afecțiuni, putând fi cauzată de o multitudine de factori. Însă, înainte de a discuta despre cauzele care pot provoca acest tip de durere, haideți să vedem cum definim corect această afecțiune.

„Dacă în termeni populari, aceasta este cunoscută ca durere în „capul pieptului”, în termeni medicali ea poartă denumirea de durere în epigastru. Durerea de stomac este resimțită în etajul abdominal superior ca o durere continuă cu caracter de arsură, greutate sau presiune, cu o ușoară ameliorare postprandială.

De multe ori, este însoțită de de greață, vărsături, senzație de sațietate precoce, balonare, simptomatologie încadrată în așa-numitul sindrom dispeptic,” afirmă Dr. Adelina Popescu, medic specialist gastroenterologie.

Nu orice durere în etajul abdominal superior este cauzată de afecțiuni la stomac

Chiar dacă, de cele mai multe ori, durerile în etajul abdominal superior sunt puse pe seama unor afecțiuni la stomac, cauzele pot fi mult mai multe, precum pancreatita acută, colica biliară, infarctul miocardic, sindromul intestinului iritabil sau tulburarea anxios-depresivă.

Așadar, un prim pas pentru tratarea eficientă a acestui tip de durere este diagnosticarea corectă a cauzei.

Când trebuie să ne îngrijorăm din cauza durerilor de stomac?

În linii mari, durerea de stomac poate fi de două feluri: episodică sau recurentă. Durerea episodică de stomac apare, în general, după mesele copioase sau după consumul unor alimente necorespunzătoare, indicând așa-numita indigestie.

„Durerea recurentă de stomac devine îngrijorătoare atunci când se repetă săptămânal, are durata prelungită sau intensitatea crescută, situație care ar trebui să convingă pacientul să se adreseze unui medic. Pe de altă parte, pacientul ar trebui să se prezinte de urgență la camera de gardă, dacă durerea de stomac debutează brusc și are o intensitate crescută și nu se amelioreaza după administrarea unor medicamente uzuale,” adaugă Dr. Adelina Popescu.

Ce alte simptome nu trebuie ignorate?

Printre simptomele asociate care nu trebuie ignorate ci, dimpotrivă, trebuie să convingă pacientul să realizeze un consult de specialitate, se numără:

  • Vărsăturile repetitive – pot semnala pancreatită acută, ulcer gastric sau duodenal stenozant, tumori stenozante de tub digestiv superior
  • Iradierea în bară a durerii din etajul abdominal superior – poate semnala o pancreatită acută
  • Iradierea posterioară a durerii sau la nivelul omoplatului drept – poate sugera o colică biliară
  • Sensibilitate crescută la palparea abdomenului – poate indica o perforație de tub digestiv, cel mai frecvent stomac sau duoden.
  • Scaun negru ca păcura, denumit melenă – semnalează o hemoragie digestivă superioară
  • Vărsături cu sânge sau aspect de „zaț de cafea”
  • Scădere semnificativă și involuntară în greutate

Ce analize se recomandă în cazul durerilor persistente de stomac?

„Prima investigație utilă în evaluarea unei dureri abdominale este ecografia abdominală. În funcție de evaluarea ecografică, se decide dacă sunt necesare și alte investigații.

Investigația principală pentru evaluarea stomacului este endoscopia digestivă superioară, care constă în introducerea prin gură, până în stomac, a unui tub flexibil cu o cameră de filmat în vârf. Astfel se vizualizează esofagul, stomacul și duodenul. În plus, sunt necesare și analize uzuale precum hemograma și probele inflamatorii care ne arată dacă există anemie sau inflamație acută asociate, iar pentru diagnosticul diferențial al durerii de stomac se recomandă și analize precum lipaza serică, enzimele hepatice, probele de colestază, trigliceridele,” menționează Dr. Adelina Popescu.

Aveți în familie istoric de cancer digestiv (de colon, stomac etc.)? Iată ce investigații trebuie să aveți în vedere

Persoanele care au în familie rude de gradul I cu neoplazii gastrice sau de colon ar trebui să facă gastroscopie, respectiv colonoscopie cu 10 ani înainte de vârsta la care i s-a pus diagnosticul predecesorului său.

În cazul monitorizării pentru un cancer gastric, în timpul gastroscopiei de control este foarte importantă testarea pentru infecția cu Helicobacter pylori și, ulterior, eradicarea ei, acesta fiind principalul factor incriminat în apariția cancerului gastric.

În cazul monitorizării pentru cancerul de colon, este importantă depistarea polipilor colonici și, ulterior, rezecția lor, având risc de degenerare în cancer.

Cel mai nou articol Video: