Anticorpii din laptele matern, șanse să-i surclaseze pe cei din plasma hiperimună, în lupta cu SARS-CoV-2?

20.11.2020 |
Anticorpii din laptele matern, șanse să-i surclaseze pe cei din plasma hiperimună, în lupta cu SARS-CoV-2?
  • Autor: Dr. Claudia Dobocan, medic rezident neonatologie
  • Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „MS Curie”

Un grup de cercetători din domeniul imunologiei laptelui matern uman a testat probe obținute de la femei convalescente după COVID-19, căutând să determine titrul de imunoglobulină A (cel mai bine reprezentat tip de anticorp din laptele uman) și apoi încercând să afle dacă anticorpii prezenți posedă caracteristica de a se lega de proteina spike (în engleză – „spin”) a coronavirusului pandemic.

Anticorpii din laptele mamelor trecute prin boală, neutralizanți pentru virusul SARS-CoV-2

Cercetătorii au folosit spre comparație probe mai vechi, colectate înainte de pandemie. Rezultatele au arătat că anticorpii din laptele femeilor ce trecuseră prin boală aveau afinitate mult mai mare pentru proteina spike decât cei din probele martor, erau mai variați, fiind reprezentați nu numai de imunoglobuline A, cât și de tipurile G și M și aveau titru mai mare. Acești anticorpi erau neutralizanți pentru virus.

Un alt grup de studiu a adunat probe de lapte în perioada pandemică, din populația generală de femei lactante.

Au observat că în cazul acelora care au raportat simptome de viroză respiratorie în antecedentele ultimului an, anticorpii tip imunoglobulină G erau abundenți și specifici SARS-CoV-2.

Au mai descoperit și anticorpi tip imunoglobulină A și M nespecifici, fapt care pledează pentru valoarea imunologică ridicată a laptelui matern uman: acesta apără sugarul de un spectru foarte larg de microorganisme.

În plus, s-a evidențiat o îmbogățire imună a laptelui mamelor care primeau vaccinuri, în special vaccin gripal sezonier.

Anticorpii din laptele matern persistă mai mult decât cei din sânge

Cum diferă anticorpii din laptele matern (lacteali) de cei din plasma hiperimună (serici)? Sunt anticorpi secretori. Limfocitele B sunt celulele responsabile de producția de anticorpi.

În mod remarcabil, celulele B secretoare de imunoglobuline lacteale își au originea în mucoasa sistemului digestiv matern, în intestinul subțire. Călătoresc pe calea sângelui până la țesutul mamar, unde secretă acești anticorpi (în special imunoglobulina A).

Ca să ajungă în lapte, ei sunt trecuți prin niște proteine transportoare, numite unități secretorii. Acestea îi „împachetează” într-un strat protector care are rolul de a-i proteja contra degradării de către sucurile gastrice ale sugarului.

Avantajele logistice și terapeutice pe care le propun autorii constau în faptul că, spre deosebire de anticorpii serici (din plasmă), cei lacteali ar putea fi aerosolizați pentru a fi direcționați către plămânii unui bolnav de pneumonie SARS-CoV-2, sunt mai rezistenți la degradare și persistă în lapte mai mult decât cei din sânge, însemnând că o femeie lactantă convalescentă ar putea fi o sursă viabilă de anticorpi pentru o perioadă mai lungă.

În plus, donarea de lapte are mult mai puține limitări decât donarea de sânge!

Cercetările se află în stadiu pre-clinic, neavând încă aplicații în terapia propriu-zisă a bolnavilor de COVID-19.

Laptele matern poate acționa ca un veritabil antiviral

O mențiune deosebit de importantă este aceea că, până la acest moment, încercările de laborator sugerează că laptele matern nu este un produs infecțios în contextul COVID-19, iar contactul mamă-copil și alăptarea nu ar trebui contraindicate!

Mai mult, nivelul actual al cunoașterii sugerează că laptele matern este un potent imunomodulator și protector antiinfecțios. Se știe că sugarii regurgitează în mod fiziologic și aspiră volume importante din laptele ingerat, deci picături din acesta ajung până în arborele bronșic (respirator).

Acolo, formule de lapte pot manifesta un puternic efect inflamator, pe când laptele matern, grație caracteristicilor descrise mai sus, poate acționa ca un veritabil antiviral.

Recomandările în vigoare pledează pentru menținerea nedespărțită a unității mamă-copil, în cazul unei infectări oligosimptomatice cu SARS-CoV-2, a oricăruia din cei doi.

Separarea lor este justificată doar când unul are nevoie de terapie intensivă sau când mama se află în imposibilitatea de a-și îngriji copilul (astenie marcată, apatie, amorțeală fizică și psihică generală).

Laptele matern rămâne cel mai bun aliment, optimizând șansele de recuperare a ambilor membri ai diadei (lactația are un efect tonic general asupra organismului femeii).

Din ce știm până acum, infecția cu coronavirus pandemic are, în general, evoluții autolimitante în populația reprezentată de nou-născuți și sugari. Se manifestă prin simptome respiratorii de severitate mică (secreții nazale, tuse), fiind dominată în special de afectare digestivă (inapetență, stagnare a creșterii, diaree complicată cu eroziuni ale pielii acoperite de scutec). Febra, la un copil mic, este criteriu de internare.

Dr. Claudia Dobocan, medic rezident neonatologie