TOP 10 | Cele mai „nașpa” ciorbe din lume. O ciorbă românească intră în top

Se spune că gusturile nu se discută. Și totuși… când mii de oameni din întreaga lume lasă comentarii, note și recenzii, din ele se poate construi fără probleme chiar și un top 100 al celor mai controversate mâncăruri. Exact asta s-a întâmplat și cu ciorbele.

Pe baza evaluărilor și comentariilor de pe platforma TasteAtlas, a reieșit un clasament al ciorbelor și supelor care îi fac pe mulți să strâmbe din nas, indiferent de tradiția sau povestea lor locală.

Am selectat TOP 10 cele mai prost cotate ciorbe din lume, iar surpriza este că și România apare în clasament.

Recomandări

Condimentul care nu trebuie pus niciodată în supa de pui. Îi strică gustul de tot!

Ciorbă de mici. Rețeta ingenioasă românească pe care trebuie să o încerci în 2026

De ce ajung unele ciorbe „la coada clasamentului”

Analizând recenziile, motivele sunt surprinzător de asemănătoare:

• texturi considerate neplăcute (gelatinoase, alunecoase, prea dense);
• mirosuri puternice, greu de acceptat pentru cei care nu au crescut cu ele;
• ingrediente care, fierte, își schimbă complet personalitatea;
• diferențe culturale majore: ce e „comfort food” pentru unii, e greu de mâncat pentru alții.

Astfel, din mii de opinii, s-a conturat un top al supelor care stârnesc cele mai multe reacții negative.

TOP 10 cele mai „nașpa” ciorbe din lume

În acest top apar supe tradiționale din mai multe colțuri ale lumii, de la rețete asiatice intens aromate până la preparate europene cu ingrediente greu de acceptat pentru publicul internațional.

Pe locul 10, însă, apare o ciorbă care pentru unii români este absolut delicioasă.

Locul 10: Ciorba de praz (România)

Deși este iubită în Oltenia și considerată o mâncare simplă, sănătoasă și reconfortantă, ciorba de praz nu a reușit să convingă publicul internațional. Ba chiar nici pe cel național, în totalitate.

Conform recenziilor:

• textura prazului fiert este descrisă frecvent ca fiind „alunecoasă”;
• mirosul specific al prazului gătit nu este pe placul multora;
• gustul este perceput drept prea blând sau, dimpotrivă, prea persistent.

Pentru cei care nu suportă prazul, această ciorbă este aproape imposibil de apreciat, indiferent de cât de bine este gătită.

Citeşte şi: Ciorbă de praz – pentru un post uşor şi săţios

O ciorbă „nașpa” sau doar neînțeleasă?

Clasamentul nu spune că aceste ciorbe sunt obiectiv rele, ci că sunt:

• greu de acceptat de publicul larg;
• extrem de dependente de gusturile cu care ai crescut;
• mai degrabă iubite sau urâte, fără zonă de mijloc.

Concluzie

Topurile de acest tip spun mai multe despre diferențele culturale decât despre calitatea reală a mâncării. Faptul că o ciorbă românească a ajuns în TOP 10 cele mai prost cotate din lume nu înseamnă că trebuie să dispară din farfurii, ci doar că nu este pentru toată lumea.

Iar până la urmă, exact asta face bucătăria tradițională atât de interesantă.