Dieta GAPS: regimul care promite tratarea depresiei, autismului și ADHD-ului prin „vindecarea” intestinului. Ce riscuri are, de fapt

Într-o eră în care legătura dintre alimentație și sănătatea mentală stârnește un interes tot mai mare, dieta GAPS, prescurtare de la Gut and Psychology Syndrome, revine în atenția publicului. Aparent, o alimentație atent controlată ar putea trata afecțiuni precum autismul, ADHD-ul și depresia, prin „vindecarea” intestinului și detoxifierea organismului. Totuși, specialiștii avertizează: dovezile științifice care sprijină aceste afirmații sunt extrem de limitate.

Originea conceptului: o teorie controversată

Dieta GAPS a fost dezvoltată de dr. Natasha Campbell-McBride, medic stabilit în Marea Britanie, specializat în nutriția tulburărilor digestive și imunitare. Ipoteza sa pleacă de la ideea de „leaky gut”, un intestin cu permeabilitate crescută, prin care toxinele și bacteriile ar pătrunde în fluxul sangvin, influențând funcționarea creierului.

Recomandări

Mujdeiul de usturoi, un aliat surprinzător pentru slăbit! Cum să îl prepari când ții dietă

Un medic dezvăluie obiceiul banal pe care-l are în fiecare dimineață. Îmbunătățește semnificativ starea, ești mai…

Campbell-McBride consideră că, prin reducerea inflamației și refacerea mucoasei intestinale, dieta poate ameliora tulburări neurologice și psihologice. Însă majoritatea cercetărilor de până acum arată că permeabilitatea intestinală este un simptom, nu o cauză, iar legătura directă dintre dietă și tulburările psihice rămâne speculativă.

Cum funcționează dieta GAPS

Regimul este împărțit în două etape majore:

• Dieta introductivă, formată din șase faze succesive (până la șase săptămâni), bazată pe supe de carne, bulion de oase, carne fiartă, gălbenușuri crude și alimente fermentate.
• Dieta completă GAPS, care trebuie urmată între 18 și 24 de luni, axată pe carne proaspătă, pește, ouă, legume și grăsimi animale, cu excluderea totală a carbohidraților rafinați, cerealelor, zahărului și alimentelor procesate.

Dr. Campbell-McBride recomandă, de asemenea, suplimente de probiotice, acizi grași esențiali, ulei de ficat de cod și enzime digestive.

Posibile beneficii și lipsa dovezilor solide

Susținătorii GAPS afirmă că eliminarea alimentelor procesate și a carbohidraților rafinați poate reduce inflamația, susține digestia și îmbunătăți sănătatea mentală. Totuși, nu există studii clinice de anvergură care să confirme aceste efecte. Cercetările actuale privind relația dintre alimentație și creier se limitează în mare parte la anxietate și depresie, nu la afecțiuni neurologice complexe precum autismul sau ADHD-ul.

Riscurile unei diete restrictive

Deși dieta GAPS promovează alimente integrale și naturale, specialiștii în nutriție avertizează asupra unor riscuri semnificative:

• Deficiențe nutriționale, în special de calciu și vitamina D, din cauza eliminării cerealelor și lactatelor.
• Creșterea colesterolului, prin consumul ridicat de grăsimi animale.
• Risc de infecții alimentare, din cauza recomandării gălbenușurilor crude.
• Tulburări de alimentație și preocupare excesivă pentru restricții.

Mai mult, lipsa studiilor controlate și caracterul autodidact al regimului fac din GAPS o dietă dificil de susținut și potențial periculoasă dacă este urmată fără supraveghere medicală.

Foto: shutterstock

Surse:

• https://ific.org/resources/articles/what-is-the-gaps-diet/
• https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22724-leaky-gut-syndrome
• https://www.cell.com/neuron/fulltext/S0896-6273(19)30117-5?_returnURL=https%3A%2F%2Flinkinghub.elsevier.com%2Fretrieve%2Fpii%2FS0896627319301175%3Fshowall%3Dtrue
• https://www.hopkinsmedicine.org/health/wellness-and-prevention/fodmap-diet-what-you-need-to-know
• https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10384867/
• https://www.fda.gov/food/buy-store-serve-safe-food/what-you-need-know-about-egg-safety
• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/eating-disorders/symptoms-causes/syc-20353603