Dieta Cerin: cum să slăbești fără să-ți fie foame. „Bolnavul slăbește și nu suferă de foame!”

Dieta descrisă nu poartă un nume comercial, dar este rezultatul practicii clinice a dr. Gheorghe Cerin, medic cardiolog, chirurg cardiovascular (MD, PhD, FESC), activ în Italia.
  • Publicat:
Dieta Cerin: cum să slăbești fără să-ți fie foame. „Bolnavul slăbește și nu suferă de foame!”
Dieta Cerin: cum să slăbești fără să-ți fie foame. „Bolnavul slăbește și nu suferă de foame!”

„Mai întâi a fost Verbul”, acest motto biblic ales de dr. Gheorghe Cerin nu este întâmplător. În viziunea sa, slăbirea nu începe cu interdicții sau calcule calorice, ci cu înțelegerea mecanismelor metabolice. După aproape 20 de ani de experiență în chirurgie cardiacă, tratând mii de pacienți supraponderali, obezi sau diabetici, autorul propune o dietă fundamentată pe fiziologia umană reală, nu pe tendințe.

De ce nu este suficient să numeri caloriile

„Nu e de ajuns să pornim doar de la caloriile alimentelor ca să gândim o dietă corectă”, subliniază dr. Cerin. Problema centrală nu este cantitatea de mâncare, ci modul în care organismul o metabolizează.

Cine a conceput dieta Cerin

Dieta descrisă nu poartă un nume comercial, dar este rezultatul practicii clinice a dr. Gheorghe Cerin, medic cardiolog, chirurg cardiovascular (MD, PhD, FESC), activ în Italia. Ea s-a conturat în contextul pregătirii preoperatorii a pacienților cardiaci obezi și diabetici, unde obiectivul era clar: scădere ponderală fără denutriție și fără foame.

„Sala operatorie fiind uneori unica șansă de viață, am fost obligați să învățăm cum să hrănim corect pacientul și, în același timp, să-l facem să slăbească”.

Ce presupune dieta: metabolism, insulină și „carburatorul uman”

Insulina, adevăratul hormon al obezității

Punctul-cheie al dietei este controlul insulinei, nu al caloriilor.

Conform autorului: „Hormonul obezității este insulina. Cu cât avem mai puțină insulină în circulație, cu atât controlăm mai bine foamea și greutatea”.

Alimentele care cresc rapid glicemia determină secreții masive de insulină, ceea ce duce la:

  • depozitarea glucozei sub formă de grăsime;
  • scăderea bruscă a glicemiei;
  • reapariția rapidă a senzației de foame.

Rezultatul este un cerc vicios metabolic, greu de controlat doar prin voință.

Indicele glicemic: criteriul central al dietei

Ce este indicele glicemic (IG)

Indicele glicemic exprimă viteza cu care zahărul dintr-un aliment ajunge în sânge, raportată la glucoza pură (IG = 100). Dr. Cerin împarte alimentele în trei categorii:

  • IG scăzut:
  • IG mediu: 35-50
  • IG ridicat: >55

„Va trebui să știți indicele glicemic al alimentelor chiar mai bine decât caloriile lor”.

Alimentele problematice

Alimentele cu IG ridicat includ:

  • făina și produsele făinoase;
  • cartofii;
  • orezul;
  • dulciurile;
  • sucurile;
  • berea (IG >100).

Deși nu sunt dulci la gust, acestea reprezintă „zahăr ascuns”, cu efect metabolic similar zahărului rafinat.

Citește și: Alimente care cresc fulgerător glicemia. Unele sunt sănătoase, dar deloc indicate dacă ai diabet

Cum te ajută concret dieta Cerin

Abordarea propusă are mai multe efecte fiziologice favorabile:

  • scade secreția de insulină;
  • reduce senzația de foame;
  • limitează formarea țesutului adipos;
  • scade stresul oxidativ (radicalii liberi);
  • protejează vasele de sânge și endoteliul vascular.

„Bolnavul slăbește și nu suferă de foame!”, afirmație susținută de experiența clinică, nu de teorie.

Cum arată dieta în practică

Principii generale

  • 5 mese pe zi: 3 mese principale + 2 gustări;
  • mese mici și dese;
  • eliminarea făinoaselor, cartofilor, orezului și dulciurilor;
  • aport caloric asigurat din grăsimi vegetale esențiale, care nu necesită insulină pentru metabolizare.

Exemple de meniuri zilnice

Mic dejun

  • cafea sau ceai (fără zahăr);
  • un singur fruct (ex. măr);
  • un pumn de nuci, migdale, alune sau semințe.

Fără biscuiți, cereale, produse de patiserie.

Gustare (ora 11 sau 17)

  • fresh de grepfrut sau portocale;
  • iaurt simplu;
  • un fruct (cantitate controlată);
  • opțional: nuci sau semințe.

Prânz și cină

  • salată mare, variată, din legume crude;
  • ulei extravirgin de măsline din abundență;
  • pește (prima opțiune) sau carne albă;
  • fără pâine.

Permise, cu moderație

  • un pahar mare de vin seara;
  • ciocolată neagră (>80-85% cacao);
  • 1-2 linguri de miere/zi.

De ce sunt preferate grăsimile vegetale

Nucile, semințele și uleiul de măsline oferă:

  • acizi grași esențiali (componente majore ale creierului);
  • calorii fără stimulare insulinică;
  • zero colesterol.

„Plantele nu sintetizează colesterol și de aceea nu sunt aterogene”, explică dr. Cerin, avertizând în schimb asupra margarinei și grăsimilor hidrogenate.

Această abordare nu promite miracole rapide, ci reeducarea metabolismului, proces care necesită minimum 2-3 luni. Cântarul devine „dirijorul orchestrei”, iar lipsa foamei este principalul indicator că dieta funcționează.

Sursă:

Urmărește CSID.ro pe Google News
Alexandra Necșoiu - Redactor-șef
ALEXANDRA NECŞOIU, redactor-șef, [email protected] Este absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi deţine o diplomă de master în Producţie Multimedia şi Audio-Video. Iubeşte să scrie şi nu se vede făcând altceva, acesta fiind visul ei încă de pe ...
citește mai mult