De ce te doare burta după ce mănânci salată? Alimente care pot produce disconfort

Legumele și fructele crude pot cauza balonare și gaze, din cauza anumitor compuși și bacterii pe care le conțin, ceea ce ar putea explica de ce uneori ai dureri abdominale după ce mănânci salată.
  • Publicat:
De ce te doare burta după ce mănânci salată? Alimente care pot produce disconfort
De ce te doare burta după ce mănânci salată? Alimente care pot produce disconfort

Poate că alegi o salată ca masă sănătoasă sau garnitură, dar aceasta ar putea provoca probleme digestive, în funcție de ce conține. Legumele și fructele crude pot cauza balonare și gaze, din cauza anumitor compuși și bacterii pe care le conțin, ceea ce ar putea explica de ce uneori ai dureri abdominale după ce mănânci salată.

Fibrele te pun în mișcare

Fibrele sunt un tip de carbohidrați care trec prin organism nedigerate. Ele sunt cunoscute în special pentru faptul că promovează tranzitul intestinal regulat, dar acesta este doar unul dintre numeroasele lor beneficii. Fibrele pot absorbi apă și forma un gel care încetinește absorbția glucozei, grăsimilor și colesterolului, sau pot trece prin intestine ca o „mătură” care curăță și menține tubul digestiv.

Există două tipuri de fibre: solubile și insolubile.

Fibrele solubile se dizolvă în apă și pot ajuta la scăderea nivelului de zahăr din sânge și a colesterolului. Exemple de alimente cu fibre solubile:

  • fulgi de ovăz
  • nuci
  • fasole
  • linte
  • mere
  • afine

Fibrele insolubile nu se dizolvă în apă și ajută alimentele să treacă prin sistemul digestiv, prevenind constipația. Exemple de alimente cu fibre insolubile:

  • grâu
  • orez brun
  • leguminoase
  • morcovi
  • castraveți
  • roșii

Legumele din salată conțin celuloză nedigerabilă, care este un tip de fibră insolubilă, ceea ce înseamnă că o mare parte din ceea ce se află în farfuria ta este nedigerabil. Astfel, legumele din salată care ajută la prevenirea constipației pot provoca, de asemenea, gaze și balonare. Adăugarea bruscă a unei cantități mari de fibre în dietă poate crește riscul de efecte neplăcute, la fel și anumite afecțiuni, precum sindromul de intestin iritabil (IBS).

Mestecarea incompletă a legumelor și sindromul de intestin iritabil sunt două condiții care pot face dificilă digestia anumitor legume.

Cauze ascunse ale disconfortului

Dacă ai dureri de stomac severe după ce ai mâncat salată, intoxicația alimentară ar putea fi cauza. Simptomele acesteia includ:

  • greață
  • crampe abdominale
  • vărsături
  • diaree

Mestecarea corectă, reducerea stresului și spălarea atentă a legumelor cresc șansele de a evita astfel de probleme. Totuși, există un alt factor potențial de risc: FODMAP-urile (oligozaharide, dizaharide, monozaharide și polioli fermentabili).

Citește și: Alimentația pacienților cu sindromul de colon iritabil. Cum să scapi de balonare, flatulență sau durerea abdominală

Înlocuiește fructele și legumele bogate în FODMAP-uri

Multe fructe și legume conțin carbohidrați greu de absorbit în intestinul subțire, ceea ce poate produce gaze și accentua simptomele IBS. Aceștia sunt cunoscuți sub numele de FODMAP-uri.

Acești carbohidrați cu lanț scurt rezistă digestiei și, în loc să fie absorbiți în sânge, ajung în colon, unde fermentează și produc gaze. Apoi atrag apă în tractul intestinal, ceea ce duce la balonare, crampe, durere și diaree/constipație. Organismul este capabil să gestioneze alimentele nedigerabile, iar FODMAP-urile nu reprezintă o problemă pentru toată lumea. Totuși, ele pot provoca disconfort persoanelor cu intestin sensibil, inclusiv celor cu IBS.

Fructe și legume cu conținut ridicat de FODMAP pe care le-ai putea găsi într-o salată includ:

  • mere
  • ciuperci
  • mazăre
  • varză
  • broccoli
  • ceapă
  • conopidă
  • cireșe
  • fructe uscate
  • avocado
  • pere

O dietă săracă în FODMAP-uri (limitarea consumului acestor alimente) a demonstrat ameliorarea simptomelor IBS la aproximativ 75% dintre pacienți. Dacă suspectezi că FODMAP-urile ar putea fi o problemă pentru tine, lucrează împreună cu un nutriționist pentru a te asigura că primești suficienți nutrienți în timp ce îți reduci simptomele gastrointestinale. Există, de asemenea, versiuni mai flexibile ale dietei low-FODMAP, care restricționează mai puține alimente și pot fi discutate cu un specialist.

Foto: shutterstock

Surse:

Urmărește CSID.ro pe Google News
Alexandra Necșoiu - Redactor-șef
ALEXANDRA NECŞOIU, redactor-șef, [email protected] Este absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi deţine o diplomă de master în Producţie Multimedia şi Audio-Video. Iubeşte să scrie şi nu se vede făcând altceva, acesta fiind visul ei încă de pe ...
citește mai mult