Cel mai periculos carbohidrat din lume care sufocă intestinele cu grăsime. Se găsește în pâine, formule pentru sugari și suplimente pentru sportivi

Un medic cunoscut la nivel internațional a atras recent atenția asupra unui ingredient extrem de răspândit, pe care îl descrie drept „cel mai periculos carbohidrat din lume”. Dr. Eric Berg, autor de bestselleruri, medic și expert în sănătate și nutriție, urmărit de milioane de persoane pe rețelele sociale, susține că acest tip de carbohidrat contribuie semnificativ la probleme metabolice majore, de la rezistența la insulină până la diabetul de tip 2.

Carbohidratul vizat este așa-numitul „amidon industrial”, întâlnit pe etichete sub denumiri precum modified food starch, modified corn starch sau maltodextrin. Deși este prezent în numeroase produse considerate obișnuite sau chiar „sigure”, alimente fără gluten, formule pentru sugari, produse de panificație și suplimente pentru sportivi, impactul său asupra sănătății este intens disputat.

Ce este maltodextrina

Potrivit descrierilor medicale consacrate, maltodextrina este un carbohidrat obținut prin procesarea intensivă a amidonului provenit din porumb, orez, grâu sau cartofi. În urma tratamentelor chimice sau enzimatice, rezultă o pulbere albă, solubilă în apă, cu gust neutru. Industria alimentară o utilizează frecvent pentru a îmbunătăți textura, stabilitatea, termenul de valabilitate și pentru a înlocui parțial zahărul.

Recomandări

Dieta în care mănânci cât vrei și slăbești! E singura în care nu trebuie să numeri…

Ecuația ciorbei. Câți litri de apă trebuie să pui, de fapt, la 1 kg de carne

Citește și: Ingredientul mai periculos și decât zahărul. Se găsește în bere, sosuri și iaurt

De ce este considerată problematică

Dr. Berg afirmă că maltodextrina determină creșteri ale glicemiei chiar mai rapide decât zahărul, deși nu este clasificată drept zahăr. Din această cauză, ar putea „ocoli” atenția consumatorilor care încearcă să evite alimentele cu impact glicemic ridicat. În opinia sa, consumul frecvent favorizează rezistența la insulină, acumularea de grăsime viscerală, ficatul gras și modificări nefavorabile ale profilului lipidic, inclusiv creșterea particulelor mici și dense de LDL, asociate cu risc cardiovascular.

Un alt aspect invocat este influența asupra microbiomului intestinal. Potrivit acestor afirmații, maltodextrina ar hrăni bacteriile patogene din intestin, în detrimentul celor benefice, favorizând inflamația intestinală, un mecanism implicat în numeroase boli cronice.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Dr. Berg (@drericberg)

Deși tonul unor astfel de avertismente este adesea categoric, literatura științifică adoptă, în general, o abordare mai nuanțată. Un studiu publicat în 2015 a analizat producția, digestia și efectele metabolice ale maltodextrinelor, subliniind că absorbția rapidă a glucozei rezultate poate crește încărcătura glicemică a meselor. Înlocuirea amidonului neprocesat cu maltodextrină poate duce la valori mai ridicate ale glicemiei postprandiale, un efect considerat mai puțin favorabil pentru sănătate, mai ales în contextul consumului repetat.

Glicemia postprandială reprezintă creșterea normală a nivelului de glucoză din sânge după masă. La persoanele sănătoase, acest vârf este temporar și controlat eficient de insulină. În schimb, la persoanele cu diabet sau cu rezistență la insulină, aceste creșteri pot fi mai mari și mai prelungite, amplificând riscurile metabolice.

Foto: shutterstock