Imaginea clasică a unui monarh asociată cu mese opulente, festinuri elaborate și deserturi extravagante este, în realitate, departe de stilul alimentar adoptat de Regele Charles. Analiza modului în care acesta mănâncă, bazată pe relatări ale foștilor colaboratori și pe interpretări ale nutriționiștilor, conturează un model alimentar surprinzător de apropiat de principiile nutriției moderne: predominanța alimentelor integrale, sezonalitate, aport vegetal constant și moderarea proteinelor animale. Dincolo de curiozitatea publică, acest tip de dietă ridică întrebări importante despre rolul calității alimentelor, momentul meselor și impactul compușilor bioactivi asupra sănătății pe termen lung.
Un prim element care atrage atenția este structura meselor. Regele Charles este cunoscut pentru faptul că ia un mic dejun consistent, uneori sare peste prânz și ia cina relativ târziu. În mod interesant, cercetările despre crononutriție, adică despre modul în care momentul meselor influențează metabolismul, sugerează că organismul procesează mai eficient glucoza dimineața, deoarece sensibilitatea la insulină este mai mare în prima parte a zilei. Modelele alimentare care concentrează aportul caloric mai devreme sunt asociate cu rezultate metabolice mai bune, în timp ce mesele foarte târzii pot fi legate de profiluri lipidice mai puțin favorabile în timp. Totuși, aceste relații sunt de tip asociativ, iar calitatea generală a dietei și stilul de viață rămân factori decisivi.
Mic dejunul este poate cea mai reprezentativă masă pentru stilul alimentar al monarhului. Acesta include cereale, musli, pâine proaspătă, ouă și legume cultivate local. Din perspectivă nutrițională, această combinație oferă proteine, carbohidrați complecși, fibre și micronutrienți esențiali. Ouăle, de exemplu, reprezintă o sursă densă de nutrienți. Un ou mare furnizează proteine de înaltă calitate și vitamine esențiale, inclusiv din complexul B și vitamina D, importante pentru metabolismul celular și funcționarea sistemului nervos.
Consumul regulat de legume, inclusiv sparanghel, reflectă o abordare alimentară apropiată de recomandările actuale privind dieta bogată în plante. Sparanghelul este bogat în fibre solubile și insolubile, susținând digestia și sănătatea microbiomului intestinal. Fibrele solubile hrănesc bacteriile benefice din intestin, în timp ce fibrele insolubile contribuie la tranzitul intestinal. În plus, compușii flavonoizi din sparanghel pot avea efecte antiinflamatoare.
Citește și: 14 cele mai sănătoase cereale integrale și cum să le introduci în dietă
Profilul nutrițional al acestei legume este remarcabil: conține vitaminele A, C, K, acid folic, potasiu și antioxidanți care ajută la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ, un mecanism implicat în îmbătrânire și boli cronice.
Un alt element distinctiv este preferința pentru ceai în locul cafelei. Ceaiul, în special cel verde sau negru, este bogat în polifenoli, compuși bioactivi cu rol antioxidant și antiinflamator. Studiile au arătat că aceste substanțe pot proteja sistemul cardiovascular prin multiple mecanisme, inclusiv îmbunătățirea funcției endoteliului și reducerea inflamației.
Meta-analizele indică faptul că un consum crescut de ceai este asociat cu reducerea riscului de boală coronariană, iar mecanismele implică producția de oxid nitric și efecte antioxidante și antitrombotice.
Datele epidemiologice sugerează chiar o asociere între consumul regulat de ceai și reducerea mortalității cardiovasculare, probabil datorită efectelor asupra colesterolului, tensiunii arteriale și inflamației.
În ceea ce privește cina, preferința pentru carne organică, ciuperci sălbatice și produse locale reflectă un model alimentar bazat pe alimente minim procesate. Din punct de vedere nutrițional, carnea de miel sau oaie furnizează proteine complete, fier și vitamina B12, esențiale pentru formarea globulelor roșii și funcția neurologică. Deficitul de vitamina B12 poate duce la probleme neurologice și anemie, ceea ce subliniază importanța aportului adecvat în dieta adulților, mai ales la vârste înaintate.
Totuși, există și aspecte care necesită echilibru. Consumul excesiv de grăsimi saturate, asociat frecvent cu carnea roșie, poate crește colesterolul LDL și riscul cardiovascular, motiv pentru care specialiștii recomandă moderația și alternarea cu surse proteice vegetale sau pește.
Citește și: Dieta mediteraneană: cum am slăbit 2 kilograme în 5 zile, fără să mă înfometez
Interesant este faptul că monarhul reduce voluntar consumul de carne roșie și include zile fără carne. Această abordare este în concordanță cu tendințele nutriționale moderne, care susțin creșterea proporției alimentelor vegetale pentru beneficii metabolice și cardiovasculare, dar și pentru sustenabilitate.
Un alt aspect relevant este accentul pus pe sezonalitate și producția locală de alimente. Consumul alimentelor proaspete, cultivate local, este asociat cu un conținut mai ridicat de micronutrienți și un aport mai mic de aditivi alimentari. Dietele bogate în alimente integrale și vegetale sunt asociate cu un risc mai mic de boli cardiovasculare și metabolice.
Pe lângă tipul alimentelor, momentul consumului acestora este un domeniu emergent în nutriție. Studiile arată că distribuția caloriilor în prima parte a zilei poate susține un control metabolic mai bun, iar perioadele mai lungi fără aport alimentar pot avea beneficii asupra metabolismului glucidic, în anumite condiții.
În ceea ce privește băuturile alcoolice, consumul ocazional de vin este frecvent întâlnit în dietele tradiționale europene. Polifenolii din struguri, în special catechinele, pot contribui la oxidarea grăsimilor și la protecția vasculară. Totuși, beneficiile apar doar în contextul unui consum moderat, deoarece consumul excesiv crește riscul de cancer, boli hepatice și hipertensiune.
Foto: shutterstock