Un cozonac reușit nu este definit doar de un aluat bine frământat, ci mai ales de echilibrul umpluturii. Prea puțină umplutură duce la un rezultat fad; prea multă poate compromite structura aluatului. De aceea, proporțiile corecte sunt esențiale atunci când pornești de la 1kg de făină.
Pentru un cozonac considerat „bogat”, adică generos umplut, aromat și cu textură complexă, cantitatea totală de umplutură ar trebui să fie între 40% și 60% din greutatea făinii. Sub acest prag, cozonacul riscă să pară sec; peste el, devine greu de manevrat și se poate crăpa la coacere.
Pentru un rezultat echilibrat, testat în bucătărie și confirmat de practica tradițională, proporțiile optime sunt:
Nuca este elementul central. Oferă consistență, gust profund și o ușoară senzație de sațietate. Sub 300g, umplutura pierde din caracter; peste 400g, riscă să usuce cozonacul dacă nu este bine hidratată.
Rahatul aduce contrast, dulceață și elasticitate. Tăiat cuburi mici și tăvălit prin făină, se distribuie uniform fără să se scufunde în aluat.
Stafidele completează profilul aromatic, dar nu trebuie să domine. Ideal este să fie hidratate în prealabil (rom, ceai sau apă caldă), pentru a evita absorbția umidității din aluat.
Total umplutură: aproximativ 700-850g, suficient pentru un cozonac dens, bogat și echilibrat.
O abordare sceptică este necesară: ideea că „mai multă umplutură înseamnă automat un cozonac mai bun” este falsă. Excesul duce la:
Un cozonac de calitate trebuie să permită citirea straturilor: aluat aerat, umplutură generoasă, dar bine legată.
Foto: shutterstock