Pe măsură ce îmbătrânim, corpul nostru suferă atât schimbări subtile, cât și semnificative, de la un metabolism mai lent la fluctuații ale nivelurilor hormonale. Răspunsul nostru la zahăr se modifică odată cu vârsta schimbând riscurile potențiale pentru sănătate.
Corpul nostru devine, de obicei, mai puțin eficient în procesarea zahărului pe măsură ce îmbătrânim. Pancreasul poate deveni mai puțin eficient în eliberarea insulinei (hormonul care reglează nivelul glicemiei).
Asta înseamnă că celulele din mușchi și din alte părți ale corpului răspund mai slab la insulină, așa că mai multă glucoză (zahăr) rămâne în sânge. De asemenea, răspunsurile noastre glicemice postprandiale (de după masă) tind să fie mai accentuate, iar ficatul poate deveni mai puțin eficient în stocarea și eliberarea glucozei.
În plus, masa musculară scade în mod natural odată cu vârsta pentru mulți oameni, reducând una dintre principalele căi de eliminare a glucozei. Corpurile mai în vârstă au o capacitate redusă de a gestiona zahărul, astfel că efectele negative ale unui consum ridicat de zahăr devin mai evidente. Asta nu înseamnă că zahărul devine „toxic” odată cu vârsta, ci că moderația (și atenția la dietă și exercițiu fizic) devine din ce în ce mai importantă.
Există dovezi care sugerează că nivelurile cronic ridicate ale glicemiei pot influența anumite aspecte ale îmbătrânirii. Produsele finale de glicație avansată (AGEs) se formează atunci când glucoza se leagă de proteine în organism, provocând schimbări structurale care afectează funcționarea țesuturilor.
Aceste AGEs se acumulează în mod natural odată cu vârsta, dar se formează mai rapid în prezența unor niveluri ridicate de zahăr din sânge. Ele au fost asociate cu îmbătrânirea pielii, rigidizarea arterelor și chiar cu modificări în proteinele creierului. Totuși, un consum moderat de zahăr, într-un context alimentar sănătos, nu este probabil să aibă un impact semnificativ asupra procesului de îmbătrânire.
Impactul zahărului asupra nivelului de energie poate fi notabil la unii adulți în vârstă. Fluctuațiile glicemice după consumul de alimente bogate în zahăr pot fi mai pronunțate, contribuind la scăderi de energie pe care unii le asociază cu îmbătrânirea. Asta pentru că modificările legate de vârstă în reglarea glicemiei pot duce la creșteri și scăderi mai dramatice ale nivelului de zahăr din sânge după consumul de alimente zaharoase.
Zahărul furnizează calorii ușor digerabile și poate contribui la un aport caloric excesiv, care duce la creșterea în greutate. Acest lucru poate fi relevant mai ales pentru că apetitul se poate modifica odată cu vârsta, iar unii adulți în vârstă experimentează semnale de foame modificate, dar își păstrează sensibilitatea față de alimentele dulci și plăcute.
Citește și: Zahărul, nociv pentru organism. Problemele majore cauzate de consumul excesiv și alternativele sănătoase
Moderarea consumului de zahăr este importantă pe tot parcursul vieții, dar poate deveni și mai importantă odată cu vârsta, deoarece riscul de a dezvolta afecțiuni precum diabetul de tip 2 și bolile cardiovasculare crește în mod natural.
Deși recomandările generale indică faptul că adulții ar trebui să limiteze zahărul liber la cel mult 5% din aportul zilnic de calorii (aproximativ 30g pentru adulți), nu există recomandări specifice pentru persoanele în vârstă. Deși aceste recomandări se aplică pe toată durata vârstei adulte, schimbările fiziologice care însoțesc adesea îmbătrânirea sugerează că a fi atent la consumul de zahăr devine tot mai important pentru sănătatea metabolică odată cu înaintarea în vârstă.
În loc să elimini zahărul complet, scade treptat cantitatea din ceai, cafea sau rețete, pentru a permite papilelor gustative să se adapteze în mod natural.
Umple jumătate din farfurie cu legume, un sfert cu proteine, un sfert cu carbohidrați complecși și adaugă o porție de grăsimi cât dimensiunea degetului mare (aproximativ una-două lingurițe de ulei de măsline extravirgin), pentru a limita în mod natural locul disponibil pentru opțiuni dulci.
Verifică lista ingredientelor pentru termeni precum glucoză, dextroză, maltoză și sirop de porumb, în special în produsele „low-fat”, cereale, sosuri și mese semipreparate.
Bucură-te de fructe proaspete sau congelate, legume dulci (precum morcovi, ardei grași și cartofi dulci) și cantități mici de fructe uscate pentru a satisface pofta de dulce cu opțiuni bogate în nutrienți, cum ar fi adăugarea de fructe uscate în musli.
Când te bucuri de ceva dulce, combină-l cu o sursă de proteină sau grăsime (precum fructe cu iaurt grecesc sau unt de arahide), pentru a încetini absorbția zahărului și a crește senzația de sațietate.
Foto: shutterstock