Afirmația lui Joe Wicks, cunoscut antrenor britanic, că dulciurile ultraprocesate i-au declanșat hiperactivitatea în copilărie, a stârnit un val de controverse. În ciuda criticilor venite din partea experților în ADHD, Wicks a subliniat că intenția sa a fost să atragă atenția asupra legăturii dintre alimentație și comportamentul copiilor.
Deși nu există dovezi clare că o dietă poate declanșa ADHD, unii specialiști sugerează că ceea ce mâncăm poate influența nivelul de energie, capacitatea de concentrare și starea de calm. Printre ei se numără și dr. Emma Derbyshire, nutriționist specializat în sănătate publică și autoarea cărții „Nutriția în ADHD și Dislexie”, care susține că alimentația poate susține eforturile educaționale și medicale.
„Nutriția nu cauzează și nici nu vindecă ADHD, dar poate susține echilibrul comportamental”, afirmă dr. Derbyshire. Unul dintre cei mai simpli pași este menținerea glicemiei stabile. Vârfurile bruște de zahăr în sânge pot amplifica agitația și comportamentele impulsive.
Sursele bune de proteine precum ouăle, peștele, carnea slabă, lintea sau fasolea (cu conținut scăzut de zahăr) pot preveni aceste oscilații. De exemplu:
Ouă fierte în pachetul de prânz
Salate cu pește sau carne slabă
Linte verde adăugată în sosuri
Cartofi copți cu fasole roșie
Conform NHS, peștele gras – precum somonul, macroul sau sardinele – este bogat în acizi grași Omega-3, care sprijină funcționarea creierului și reduc comportamentele impulsive. Dr. Derbyshire notează că nivelurile scăzute de DHA (un tip de Omega-3) sunt frecvente la copiii cu ADHD, iar suplimentarea poate ajuta la îmbunătățirea atenției.
Carbohidrații complecși (bogati în fibre) eliberează energia lent și uniform, prevenind fluctuațiile bruște ale glicemiei. Exemple bune includ:
Pâine integrală
Orez brun și paste integrale
Fructe și legume cu tot cu coajă
Cartofi copți în coajă
La polul opus, carbohidrații simpli (pâine albă, produse rafinate) sunt digerați rapid și pot afecta negativ atenția și comportamentul.
Sfat practic: Ține un jurnal alimentar al copilului pentru câteva zile. Notează:
Câte gustări consumă?
Cât de procesate sunt?
Câte băuturi dulci consumă zilnic?
Reducerea băuturilor carbogazoase și a gustărilor foarte dulci poate avea un impact vizibil.
Unele băuturi energizante se vând cu doar 1 leu, fiind mai ieftine decât apa îmbuteliată. Conțin cofeină, guarana, ginseng, taurină și cantități șocante de zahăr. Un studiu american a arătat că elevii care consumau astfel de băuturi aveau un risc cu 66% mai mare de a deveni hiperactivi, iar riscul creștea cu fiecare doză consumată.
Chiar dacă se discută des despre riscurile zahărului și alimentelor ultraprocesate, dr. Derbyshire subliniază că unele produse fortificate cu zahăr scăzut (precum cerealele pentru mic dejun) pot fi incluse într-o dietă echilibrată.
Totuși, trebuie urmărită prezența coloranților alimentari. Agenția pentru Standarde Alimentare din Marea Britanie (FSA) a identificat șase coloranți asociați cu hiperactivitatea la copii:
E102 – tartrazină
E104 – galben chinolinic
E110 – galben apus de soare
E122 – carmoizină
E124 – ponceau
E129 – roșu allura
Verifică etichetele – chiar dacă fontul e mic sau informația e incompletă, unele produse foarte colorate artificial trebuie să poarte mențiunea: „Poate avea efecte adverse asupra activității și atenției copiilor.”
Deși dieta nu este un „tratament” pentru ADHD, alegerile alimentare corecte pot ajuta la echilibrarea comportamentului, menținerea atenției și reducerea hiperactivității. În combinație cu educația și intervențiile medicale, nutriția poate deveni un sprijin valoros pentru părinți.
Sursa: dailymail.co.uk
Sursa foto: Shutterstock