Ţelina şi beneficiile acestei legume arhicunoscute

Ţelina este o legumă ce aparţine de familia de plante Apiaceae. Aceasta este cunoscută pentru tulpinile crocante, pe care oamenii aleg să le consume ca pe o gustare săracă în calorii.
  • Publicat:
Ţelina şi beneficiile acestei legume arhicunoscute

Ţelina este o legumă ce aparţine de familia de plante Apiaceae. Aceasta este cunoscută pentru tulpinile crocante, pe care oamenii aleg să le consume ca pe o gustare săracă în calorii, dar mai ales pentru rădăcina şi frunzele folosite pentru a da gust supelor şi ciorbelor.

Cu toate acestea, ţelina nu reprezintă doar un aliment cu un conţinut scăzut de calorii. Există multe alte motive pentru ca această legumă să fie prezentă în dieta dumneavoastră.

Se crede că ţelina are numeroase beneficii pentru tractul digestiv şi pentru sistemul cardiovascular. În plus, seminţele plantei sunt adesea folosite în medicină pentru a ajuta la diminuarea durerii.

Conţinutul nutriţional al ţelinei

Antioxidanţi – Ţelina este o sursă bogată de antioxidanţi. Aceasta conţine următorii fitonutrienţi: acid fenolic, flavonol, dihidroxistilbenoidul, flavonoizi, furanocoumarins şi fitosterol.

Vitamine şi minerale – Este foarte bogată în vitamina K şi conţine acid folic, potasiu şi vitamina C.

Fibre – În ciuda faptului că ţelina este alcătuită în principal din apă, aceasta furnizează şi un conţinut mediu de fibre dietetice: în 100 de grame de ţelină, se găsesc 1.6 grame de fibre dietetice.

Potenţialele beneficii asupra sănătaţii ale ţelinei

Potenţialele beneficii ale ţelinei (şi ale seminţelor acesteia) includ: scăderea tensiunii arteriale, reducerea riscului de dezvoltare a cancerului şi prevenirea deteriorării vederii odată cu îmbătrânirea.

Scăderea tensiunii arteriale

Nu există o dovadă concretă ce sugerează că seminţele de ţelină pot ajuta la scăderea tensiunii arteriale, în rândul oamenilor. Cu toate acestea, un studiu publicat în “Journal of Medicinal Food”, a evaluat efectul pe care extractele din seminţele de ţelină (Apium graveolens) îl au asupra tensiunii arteriale a şoarecilor hipertensivi cărora le este administrat un acetat dezoxicorticosteron şi un normotensiv.

Autorii studiului au ajuns la concluzia că “Extractele din seminţe de ţelină au proprietăţi antihipertensive care se pot atribui constituenţilor cu acţiuni hidrofobe precum n butilftalida şi pot fi considerate a fi un agent antihipertensiv în tratamentul cronic al tensiunii arteriale ridicate.

Prevenirea cancerului

Ţelina conţine un flavonoid numit luteolină, pe care cercetătorii îl consideră a fi un constituent ce poate avea proprietăţi anticancerigene.

Un studiu publicat în “Current Cancer Drug Targets” a dezvăluit că “Studiile epidemiologice recente au atribuit luteolinei proprietatea de a preveni cancerul, într o anumită măsură”. Autorii studiului spun că “ luteolina sensibilizează celulele canceroase la citotoxicitatea indusă terapeutic prin suprimarea supravieţuirii celulare.”

Alte posibile beneficii

Alte posibile beneficii pot include: tratarea durerilor articulare, scăderea tensiunii arteriale şi liniştirea sistemului nervos. Cu toate acestea, nu există suficiente dovezi ştiinţifice pentru a susţine aceste afirmaţii.

Riscuri şi precauţii

Ţelina aparţine unui grup mic de alimente care pot cauza unele dintre cele mai puternice reacţii alergice  riscând astfel să provoace un şoc anafilactic fatal. Prin urmare, cei ce sunt alergici la această legumă trebuie să fie foarte atenţi şi să verifice etichetele mâncărurilor (chiar şi urme mici de ţelină pot cauza reacţii alergice).

Sursa: medicalnewstoday.com

Urmărește CSID.ro pe Google News
Mihaela Arsene
Am intrat in domeniul presei scrise dintr-o intamplare, in 1995, dar pasiunea pentru acest domeniu s-a nascut odata cu prima revista pe care am condus-o, o revista de frumusete. Apoi am lucrat la Avantaje, iar odata cu aparitia internetului m-am dedicat online-ului si dezvoltarii site-urilor. Sanatatea, ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”