Sarcina

[graviditate, gestatie]

Totalitate a fenomenelor care se desfăşoară între fecundaţie şi naştere, în timpul cărora embrionul apoi fătul se dezvoltă în uterul matern.

Sarcina durează în medie 9 luni (273 zile plecând de la data fecundaţiei), grupate în trei trimestre. 

Daca se masoara timpul sarcinii în săptămâni de amenoree (săptămâni de absenţă a fluxului menstrual), atunci înce­putul sarcinii este fixat în prima zi a ultimului flux menstrual normal, durata sa fiind de 41 săptămâni de amenoree. Inainte de 37 săptămâni de amenoree naşterea se numeşte prematură, după 41 săptămâni şi 3 zile, se vorbeşte de termen depăşit.

Desfăşurarea sarcinii. Se urmăresc etapele prin trimestru.

Unul dintre primele semne este absenţa scurgerilor menstruale la data prevăzută, emotivitate şi iritabilitate anormale, greţuri matinale, poftă sau dezgust pentru anumite alimente, umflare şi sensibilitate a sânilor, nevoie frecventă de a urina, senzaţie de picioare grele, gust de metal în gură, prezent unui platou termic (curba de temperatură mati­nală persistând deasupra valorii de 37“C) de mai mult de 16 zile.

Primul Trimestru – La examenul ginecologic uterul este globulos şi moale, colul uterin este violaceu şi glera cervicală este absentă. Aceste semne se accentuează in timp iar după 8 săptămâni de amenoree se poate pune diagnosticul de sarcină, înainte de acest termen sarcina poate fi confirmată prin dozarea hormonului corionic gonadotrofic (h.C.G.) prezent în urină şi în plasma sangvină a femeii gravide.

Hormonul este decelabil încă de la întârzierea fluxului menstrual, nivelul lui se dublează la fiecare 48 ore pentru a atinge un maximum la o sarcină trecută puţin peste 2 luni.

Ecografia permite la 5 săptămâni de amenoree să se vadă sacul ovular şi la 6 săptămâni embrionul şi sediul sarcinii. La 7 săptămâni este decelată activitatea cardiacă a embri­onului şi la 8 săptămâni, este confirmată eventuala prezenţă a mai multor embrioni (sarcină multiplă). Cea mai bună perioadă pentru a data o sarcină cu ajutorul ecografiei şi pentru a-i stabili termenul, a estima data pentru naştere cât şi vârsta gestaţională, se situează între a 8-a şi a 12-a săptămână de amenoree. Măsurătoarea craniocaudală (de la vârful capului până în josul coloanei vertebrale) a embrionului permite atunci să se precizeze termenul cu o aproximaţie de 3 zile. Mai târziu, între a 12-a şi a 20-a săptămână, ca reper serveşte măsurătoarea craniului (dia­metrul biparietal), dar cu o precizie mai mică.

în cursul acestui trimestru, uterul creşte treptat în volum, începând din luna a 2-a, el ia patru centimetri în înălţime pe lună. La 3 luni, fundul uterului depăşeşte puţin pubisul.

Femeia prezintă uneori o consti­paţie, o nervozitate, vertije, tulburări de somn (insomnii, accese de somnolenţă irezistibilă), senzaţii abdominale neobişnuite, o salivaţie excesivă. Ea poate lua în greutate (1 sau 2 kilograme) sau poate pierde din greutate, dacă greţurile şi vărsăturile o împiedică să se hrănească.

Al Doilea Trimestru –  Uterul se dezvoltă, abdo­menul se umflă şi sarcina devine vizibilă. Sânii se măresc şi se îngreunează, pigmen­taţia pielii se accentuează (pete pe faţă şi pe faţa internă a coapselor, o linie închisă la culoare pe abdomen ), pielea abdomenului se subţiază si des isi fac aparitia vergeturile (ruperea fibrelor elastice cutanate). Greutatea creşte (cu până la 7 kilograme),  după a 12-a săptămână gre­ţurile se atenuează apoi dispar.  Mişcările fătului sunt percepute între a 20-a şi a 22-a săptămână de amenoree pentru primul copil, între a 18-a şi a 20-a săptămână pentru copiii următori .

Al Treilea Trimestru – Uterul apasă la partea de jos pe vezică (strănuturile, tusea,râsul pot provoca o incontinenţă urinară), în partea de sus preseaza stomacul (provocând arsuri) şi apasă pe diafragm, (cauzeaza o gâfâială). Glandele mamare secretă colostru, se ajunge la o crestere  totala de la inceputul sarcinii de 9 -13 kg, abdomenul se întinde iar articulaţiile bazinului devin dure­roase.

In cursul lunii a 8-a fătul se aşează normal cu capul în jos , iar în cursul lunii a 9-a capul fătului se angajează în micul bazin uşurând apăsarea pe diafragm. Se produc contracţii uterine intermitente nedureroase.

Termenul naşterii este anunţat prin apariţia contracţiilor uterine din ce în ce mai puternice şi mai regu­late, care marchează începutul travaliului, prima fază a naşterii.

Alimentaţia unei femei gravide trebuie să fie echilibrată cu aport suplimentar de fier şi în acid folic daca este necesar. Consumul de laptele crud şi produsele pe bază de lapte crud trebuie oprit, carnea trebuie să se consume fiarta, legumele şi fructele să fie spălate pentru a evita o îmbolnăvire de toxoplasmoză sau listeri­oză . Cantitatea de alimente trebuie supravegheată cu scopul ca luarea în greutate să nu depăşească 12-13 kilograme ( ideal 9-10kg).

Este recomandata activitatea fizica, cu excluderea sporturilor cu risc traumatic si a celor ce necesita eforturi intense. Gimnastica prenatală este recomandată  în cadrul pregătirii naşterii, ca şi şedinţele de gimnastică acvatică.

Primul Examen Prenatal –  Examenul clinic com­plet cuprinde un examen cardiovascular şi pulmonar, un examen al sânilor şi un examen ginecologic (uter, ovare), precum şi un frotiu de depistare dacă frotiul precedent datează de mai mult de un an.

Examene complementare: determinarea grupurilor sangvine ale părinţilor, depistarea rubeolei, sifilisului, toxoplasmozei (drepanocitozei -pentru africani şi talasemiei – pentru femeile asiatice sau din Orientul Mijlociu), cercetarea seropozitivităţii în virusul SIDA.

Cercetarea proteinuriei, pentru a detecta o afectiune renală, şi a glicozuriei, pentru a depista un diabet, este efectuată lunar. Numărătoarea formulei sangvine este obli­gatorie în a 6-a lună de sarcină. Aceste examene permit să se descopere sarcinile cu risc ce implica o consultaţie specializată (serclaj al colului dacă acesta este deschis, o cercetare genetică atunci când familia prezintă o boală ereditară, şi la a propune o amniocenteza pentru detectarea unei anomalii cromozomice atunci când femeia este trecută de 38 de ani).

Consultatii Periodice  – Se fac din lună în lună atunci când sarcina se desfăşoară normal. Măsurătorile înălţimii uterine sunt notate pe o curbă, sunt urmărite dezvoltarea şi vitalitatea fătului. Ritmul cardiac fetal, perceput iniţial la ecografie, apoi la auscultaţie, este în mod normal regulat (de la 120 la 160 pulsaţii pe minut). Greutatea corporală a femeii este notată, iar presiunea arterială este măsurată (cea normală nu trebuie să depă­şească 13/8). Prin tuşeu vaginal se explorează colul uterin.

Unele examene sangvine sunt repetate cu regularitate dacă serologia a fost negativă la primul examen: în fiecare lună pentru toxoplasmoză, în fiecare lună până la trei luni de sarcină depăşite pentru rubeolă. Atunci când femeia este Rhesus negativă, copilul riscă să fie Rhesus pozitiv, iar gravitatea consecinţelor de incompatibilitate Rhesus face necesară cercetarea lunară a prezenţei aglutininelor. Depistarea marcherilor hepatitei B se face la 7 luni de sarcină. Ecografia realizată între 20 şi 22 săptămâni de amenoree permite căutarea anomaliilor morfologice ale fătului şi studierea creşterii sale. Ultima ecografie, realizată la 33 săptămâni, verifică poziţia fătului, creşterea sa, morfo­logia sa, abundenţa lichidului amniotic, precum şi locali­zarea placentei.

Ultimul Examen Prenatal – Consultaţia din luna a 9-a, în mod normal ultima înainte de naştere, permite verificarea vitalităţii fătului, tipul de prezentaţie (cu capul, cu şezutul etc.). Mamei îi sunt date sfaturi care să o facă să ştie să plece la timp spre maternitate, se programează o scurtă consultaţie în a 41-a săptămână de amenoree pentru o înregistrare a zgomotelor cordului fetal şi pentru o amnioscopie dacă, la acea dată, naşterea n-a avut deja loc.

Sarcinile patologice  Orice eveniment care survine în cursul sarcinii şi care comportă un risc pentru mamă şi/sau pentru copil este considerat ca patologic. De altfel, o sarcină se numeşte „cu risc” atunci când ea survine la o femeie afectată de o boală preexistentă pe care sarcina o poate agrava, ceea ce poate complica naşterea sau poate influenţa asupra stării de sănătate a fătului.

Printre bolile care se pot agrava, se află diabetul, lupusul eritematos diseminat, unele cancere, afecţiunile cardiace, pulmonare (astm), endocrine (hipertiroidie, hipotiroidie), neurologice (epilepsie, scleroză în plăci). Alţi factori de risc: obezitatea, un consum mare de alcool, toxicomaniile, tabagismul şi vârsta femeii (mai puţin de 17 ani, mai mult de 38 ani).

O sarcină multiplă este considerată, de asemenea, cu risc, deoarece poate antrena o naştere prematură.

Primului Trimestru –  In primul trimestru exista riscul de naştere falsă, sarcina extrauterina şi complicarea sarcinei cu vărsături incoercibile. Ameninţările de naştere falsă se prezinta prin dureri pelviene şi prin sângerări vaginale. Dacă ecografia nu evidenţiază afectări ireversibile ale oului (oprirea dez­voltării, dezlipirea, ou transparent), un tratament hormonal cu progesteron, asociat cu odihna, permite uneori ca sarcina să-şi continue cursul. La începutul gestaţiei, sarcina extrauterină, în care oul este implantat în afara uterului, prezintă o reală gravitate cu riscul ei de ruptură tubară; tratamentul ci este de cele mai multe ori chirurgical şi constă în ablaţia oului şi, uneori, a trompei deteriorate. Vărsăturile incoer­cibile provocate de modificările hormonale pot să marcheze acest prim trimestru. Odihna, un tratament antiemetic (împotriva vărsăturilor), postul – urmat de reintroducerea prudentă a alimentaţiei – sunt de cele mai multe ori eficace. In cursul acestui trimestru rubeolă sau toxoplasmoza (afectează puţin sănătatea mamei) ele pot fi foarte grave pentru făt.

Al Doilea Trimestru – In al doilea trimestru exista riscul de naştere pre­matură (risc ce se prelungeşte si în al treilea trimestru)  si se caracterizeaza prin contracţii uterine nedureroase care modifică treptat colul uterin. Cea mai bună metodă de tratament a ameninţării de naştere prematură este odihna însoţită ( daca este necesar) de tratamente care micşorează sau opresc contracţiile uterine.

Al Treilea Trimestru In cursul celui de al treilea trimestru, diferite boli ale mamei pot complica o sarcină: anemia, toxemia gravidică, infecţiile urinare şi renale. Mai pot interveni cauze legate de făt : un exces al dezvoltării sau o întârziere a creşterii intrauterine, un exces / insuficienţă de lichid amniotic , inserţiile anormale ale placentei .

Fătul este foarte sensibil la medicamentele absorbite de mama sa, administrarea unui medicament se face cu avizul medicului specialist.

Principalele medicamente toxice pentru făt sunt sulfamidele retard, aminozidele, digitalicele, unele anticoagulante, aspirina în cursul celui de-al 3-lea trimestru de sarcină. Opiaceele şi neurolepticele acţionează asupra centrilor nervoşi ai fătului şi sunt toxice mai ales în timpul naşterii din cauza dificultăţii respiratorii şi a prea marii somnolenţe pe care o produc.

Principalele medicamente (teratogene) care produc, în stadiul embrionar, malformaţii congenitale sunt cele anti­canceroase, antidiabetice orale, unele antiepileptice, litiul, hormonii sexuali de sinteză, vaccinurile vii atenuate (rujeolă, oreion, rubeolă, febră galbenă şi vaccinul antipoliomielitic de tip Sabin).

Consumul de droguri  conduc la un risc de naştere prematură, de insuficienţă a greutăţii fătului, de malformaţie congenitală şi de întâr­ziere mintală şi fizică. Consumul de alcool implica  riscul de avort, bebelusul va putea prezenta malformaţii faciale sau cardiace, o întârziere a creşterii, uneori o întârziere mintală. Consum ridicat de tutun este responsabil de o greutate mica a bebelusului la naştere, de o micşorare a rezistenţei la infecţii, de o sensibilitate la infecţiile şi bolile aparatului respirator.

Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu inlocuiesc tratamentele medicale, ci le completeaza. S.C. Gandul Media Network S.R.L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt folosite "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. CSID nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ.
Vezi toate medicamentele in ordine alfabetica