Imunoterapia şi terapiile ţintite, soluţii de tratament pentru pacienţii cu cancere avansate

În România, în 2018, au fost depistate peste 83 de mii de cazuri de cancer şi au fost înregistrate peste 50 de mii de decese, în creştere faţă de anii trecuţi.
  • Publicat:
Imunoterapia şi terapiile ţintite, soluţii de tratament pentru pacienţii cu cancere avansate

Lupta cu diversele forme de cancer se duce prin campaniile de comunicare pentru efectuarea regulată a analizelor şi investigaţiilor, în sălile de operaţii, în saloanele unde pacienţii primesc perfuziile cu chimioterapie, dar şi în laboratoarele de cercetare din întreaga lume, unde se descoperă molecule noi care atacă procesele maligne la nivel celular.

“Este o epocă efervescentă în tratamentul sistemic al cancerului. Aş spune că revoluţia s-a produs odată cu trecerea în noul mileniu, când pe lângă chimioterapie şi hormonoterapia clasice, s-a deschis capitolul terapiilor personalizate, respectiv cel al terapiilor moleculare ţintite. Acesta a fost posibil ca urmare a descifrării în detaliu a codului genetic, a genomului, a decriptării lui de către două echipe independente în anul 2000. S-au definit o serie de ţinte moleculare pentru terapiile oncologice care au fost tot mai bine cunoscute; decriptarea acestora este un proces dinamic care continuă şi astăzi.

Şi, pentru aceste ţinte moleculare, s-au putut construi molecule inteligente care sunt terapiile moleculare, ţintite. O a doua revoluţie s-a produs după 2010, odată cu probarea eficacităţii imunoterapiilor în cancer, cel mai modern şi mai dinamic capitol, care actualmente, ocupă cel mai mult din economia unui congres dedicat cancerului. Anul acesta, a fost acordat premiul Nobel celor doi cercetători din SUA şi Japonia care au stabilit rolul a două puncte de control a imunităţii, cu rol în tratarea cancerului. Şi în România avem marea majoritate a acestor medicamente disponibile prin programul naţional. A fost un progres mare în ultimii ani în ceea ce priveşte adoptarea acestor terapii moderne şi la noi. Şi suntem într-o situaţie privilegiată din acest punct de vedere, chiar comparativ cu unele ţări din jurul nostru”, afirmă Prof. Dr. Tudor Eliade Ciuleanu, unul dintre oncologii de top din cadrul echipei Spitalului Onco Card din Braşov.

Terapiile ţintite şi imunoterapia: beneficii

Profesorul are zeci de ani de experienţă în tratarea cancerului în România şi a urmărit evoluţia a mii de pacienţi diagnosticaţi cu diverse tumori maligne. Astăzi, terapiile ţintite – adică administrarea anumitor medicamente în funcţie de mutaţia genetică suferită de celulele maligne – şi imunoterapia – adică ajutarea imunităţii să atace celulele canceroase – îi sunt aliaţi de nădejde chiar şi în cazurile de cancere avansate, pentru care în urmă cu câţiva ani nu existau tratamente.

“Aceste medicamente sunt intrate în practica clinică în diferite tipuri de tumori: melanom, cancerele bronhopulmonare nonmicrocelulare stadiile 3 şi 4, cancerele renale, ale vezicii urinare. Foarte recent,  cancerele pulmonare cu celule mici răspund la imunoterapie şi chiar cancerele mamare triplu negative. Şi cancerele capului şi gâtului răspund la imunoterapie, la fel o serie de hemopatii maligne precum limfomul Hodgkin, şi spectrul probabil se va extinde. La imunoterapie, răspund în primul rând acele tumori la care încărcătura de mutaţii este foarte mare. Cel mai plin de mutaţii este melanomul. Pe locul 2 , ar fi cancerele pulmonare, apoi cele ale vezicii urinare. Imunoterapia poate fi folosită singură, unde sunt foarte multe mutaţii sau unde nivelul expresiei antigenului care este ţinte acestor molecule este foarte mare. Acolo unde expresia acestor antigeni este mai mică sau mutaţiile sunt mai puţine, se foloseşte asocierea de imunoterapie şi chimioterapie care s-a dovedit de asemenea eficientă în anumite tipuri de tumori, în cancerele bronhopulmonare şi în cancerele de sân”, completează specialistul.

Cele mai frecvente cancere din România

În acest an, în România, cel mai frecvent este cancerul de plămâni, cu 11.300 de cazuri, urmat de cel colorectal, cu 11 mii de cazuri şi de cel de sân cu peste 9.600. Urmează ca frecvenţă, cancerul de prostată cu 6.000 de cazuri şi cel de vezică urinară cu aproape 4.000 de pacienţi. Deşi chimioterapia, chirurgia şi radioterapia salvează în continuare mulţi pacienţi cu cancer, şi terapiile ţintite şi imunoterapia s-au dovedit a fi eficiente în mai multe tipuri de cancere: mamar, pulmonar, ovarian, de vezică urinară sau melanom. Profesorul Ciuleanu remarcă, în primul rând, creşterea speranţei de viaţă şi reducerea efectelor secundare adverse prin folosirea terapiilor ţintite şi a imunoterapiei.

“În ceea ce priveşte cancerele pulmonare (cele non microcelulare reprezintă 4 din 5 cazuri, iar unul din 5 este microcelular) lucrurile au evoluat, supravieţuirea e de 3 ori mai lungă decăt era în urmă cu 15 ani, chiar în cazurile cu metastaze la distanţă. Pentru anumite cazuri, există tratamente ţintite care sunt extrem de eficiente. Aş da un exemplu din propria mea cazuistică, cel al unui pacient cu cancer pulmonar cu metastaze osoase şi hepatice. Acesta a făcut chimioterapie: iniţial, nu a mers foarte bine, cancerul a evoluat după 4 cicluri de chimioterapie, în urmă cu 8 ani. Apoi, s-a descoperit că are o anumită mutaţie, a primit un tratament ţintit, o singură tabletă pe zi, iar 5 ani a fost în remisiune completă, la un caz care trăieşte 4-6 luni. După 5 ani, a dezvoltat o rezistenţă, o mutaţie secundară care a fost definită între timp şi pentru care s-a dezvoltat o generaţie nouă de inhibitori. Şi pacientul a început tratamentul cu aceşti noi inhibitori şi a mai avut încă doi ani şi jumătate de remisiune completă în condiţii foarte bune”, spune unul dintre cei mai buni oncologi ai României.

Lupta omenirii cu cancerul este departe de a se fi încheiat, însă fiecare an aduce progrese remarcabile în privinţa tratamentelor. Însă condiţia ca aceste terapii să fie aplicate corect este ca pacienţii să ajungă în centre oncologice cu experienţă. Asta pentru că terapiile ţintite şi cele moleculare funcţionează numai dacă sunt corect depistate subtipurile de cancer şi modul cum acţionează şi evoluează celulele maligne în organism.

“Sunt foarte puţine localizări pentru care nu s-au făcut progrese. Acestea sunt corelate cu dezvoltarea geneticii, progresul s-a făcut în basic science, în cunoaşterea fundamentală a cancerului, în definirea ţintelor moleculare, a mutaţiilor, a diferitelor variante care personalizează cancerul de la individ la individ. Şi după progresul cunoaşterii moleculare, a definiţiei moleculare a tipurilor de cancer, au venit medicamentele pentru blocarea ţintelor moleculare. La un moment dat, cunoşteam foarte mult, dar făceam foarte puţine. Acum, din fericire, s-a depăşit momentul şi acum ştim multe şi putem face multe. Acum nu trebuie să credem că tratamentele clasice nu sunt eficiente, ar fi o greşeală. De exemplu, încă din anii ’80,  cancerul testicular poate fi vindecat prin chimioterapie clasică în 80-90 la sută din cazuri. Acolo nu s-a progresat, dar aşa de bune au fost rezultatele din urmă cu 30 de ani. Şi folosim cam aceleaşi scheme pe care le utilizam la începutul anilor ’90, cu acelaşi succes”, concluzionează prof. dr. Tudor Eliade Ciuleanu.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”
Recomandări: