Sub 3% dintre femeile care au suferit o mastectomie îşi fac reconstrucţie mamară

Studii medicale făcute pe zeci de mii de paciente au demonstrat că nu există nici o diferenţă statistic semnificativă între şansele de supravieţuire a pacientelor care îşi fac reconstrucţie de sân faţă de cele care nu optează pentru această operaţie.
  • Publicat:
Sub 3% dintre femeile care au suferit o mastectomie îşi fac reconstrucţie mamară

Anual în România aproximativ 8.000 de femei diagnosticate cu cancer la sân trec printr-o mastectomie, iar dintre acestea, mai puţin de 200 de paciente (2.5%) au apelat la o reconstrucţie cu implant, incluzând aici şi operaţiile cu decontarea CNAS.

Această statistică este alarmantă, mai ales prin raportarea la alte ţări (de exemplu în SUA, 50% dintre femeile operate de cancer de sân îşi fac reconstrucţie mamară, fie cu implant sau cu ţesut propriu).

Principalele cauze ale procentului redus de operaţii reconstructive de la noi din ţară sunt lipsa de informare a populaţiei, dar şi a medicilor, în legătură cu posibilităţile de refacere a sânului după mastectomie şi teama de recidivă a cancerului după astfel de operaţii.

“Beneficiile psihosociale ale reconstrucţiei sânului după mastectomie sunt bine cunoscute, însă din puţinele paciente care se gândesc la o astfel de operaţie, multe sunt încă reticenţe să efectueze intervenţia, din cauza unor temeri neîntemeiate. De aceea, mesajul principal pe care vrem să-l transmitem este acela că reconstrucţia sânului făcută la paciente care au avizul unui medic oncolog, este sigură din punct de vedere oncologic.

Studii medicale făcute pe zeci de mii de paciente au demonstrat că nu există nici o diferenţă statistic semnificativă între şansele de supravieţuire a pacientelor care îşi fac reconstrucţie de sân faţă de cele care nu optează pentru această operaţie. Sfătuim pacientele să nu se lase descurajate şi să consulte un specialist în chirurgie plastică pentru a se informa complet despre opţiunile de reconstrucţie mamară existente şi varianta potrivită pentru ele. În final este dreptul lor de a lua o decizie informată de a îşi face o operaţie de reconstrucţie sau nu.” a declarat dr. Dragoş Zamfirescu, coordonatorul unei echipe de chirurgie plastică şi reconstructivă.

Reconstrucţia mamară cu transfer liber de ţesuturi proprii presupune recoltarea unui fragment de ţesut (lambou) de la nivelul abdomenului împreună cu vasele de sânge aferente, mutarea acestui lambou la nivelul sânului ce se doreşte reconstruit şi repararea microchirurgicală a vaselor de sânge la nivelul din zona donoare la cel din zona primitori.

Intervenţia oferă pacientei mai multe beneficii: consistentă sânului reconstruit este similară cu sânul natural, aspectul estetic se ameliorează, iar ţesuturile devin mai moi odată cu trecerea timpului, spre deosebire de majoritatea reconstructiilor cu implant. Efectele sunt cu atât mai pozitive cu cât ţesuturile au fost iradiate. De asemenea, această procedură oferă simultan o reconstrucţie a sânului şi o operaţie estetică de abdominoplastie.

Clinică Zetta abordează în mod profesionist toate procedurile chirurgicale de reconstrucţie a sânului, începând de la cele mai simple până la cele mai complexe, în care se folosesc tehnici dificile de microchirurgie, de la proceduri în care sânul este reconstruit în acelaşi timp cu rezecţia mamară, până la cele în care sânul este refăcut la distanţă de momentul mastectomiei. Scopul final este de a asigura o siguranţă maximă din punct de vedere oncologic, precum şi un aspect estetic şi funcţional cât mai bun al sânului reconstruit.

Dr. Dragoş Zamfirescu este doctor în ştiinţe medicale, medic primar chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă, cu o experienţă de peste 20 ani în chirurgie plastică, 19 ani în microchirurgie reconstructivă şi 17 ani în chirurgie estetică, şi având la activ peste 7.000 de intervenţii chirurgicale, dintre care unele cu grad deosebit de dificultate şi chiar premiere naţionale.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”
Recomandări: