Adenom prostatic: cauze, simptome, tratament

Adenom prostatic: cauze, simptome, tratament

Adenom prostatic: definiţie

Adenomul prostatic, numit şi hiperplazie benignă de prostată sau prostată mărită, este o afecţiune comună în rândul bărbaţilor cu vârsta peste 80 de ani (peste 90% dintre octogenari se confruntă cu această problemă, dar şi bărbaţii cu vârste mai „tinere”, între 60 şi 80 de ani pot dezvolta această afecţiune). Simptome precum jetul urinar redus, nevoia urgentă de a urina şi infecţiile urinare frecvente sunt specifice adenomului prostatic. Ce trebuie reţinut însă este faptul că adenomul prostatic nu înseamnă cancer al prostatei şi nici nu este o afecţiune care să crească riscul de cancer prostatic.

Cauza adenomului prostatic nu este pe deplin cunoscută, dar specialiştii consideră că poate fi rezultatul unor modificări hormonale specifice vârstei (scăderea nivelului de testosteron şi dihidrotestosteron), care determină creşterea în volum a prostatei. Există însă şi alţi factori de risc implicaţi în dezvoltarea acestei afecţiuni.

Simptomele adenomului prostatic pot fi ameliorate cu medicamente, terapii minim invazive sau intervenţii chirurgicale. Alegerea celui mai eficient tratament va fi făcută însă doar de medicul specialist, care va lua în considerare aspecte precum simptomatologia, mărimea prostatei, alte afecţiuni asociate sau preferinţele pacientului.

Simptome

Adenomul prostatic este o afecţiune cu evoluţie lentă şi insidioasă, pe parcursul mai multor ani, motiv pentru care modificările la nivelul sistemului urinar pot fi vagi. Pe măsură ce prostata creşte în dimensiuni, pot apărea simptome precum:

  • Nevoia urgentă şi frecventă de a urina
  • Nicturie (urinare frecventă în timpul nopţii)
  • Iniţierea greoaie a urinării
  • Jet urinar slab sau întrerupt
  • Incapacitatea de a goli complet vezica urinară
  • Pierdere involuntară de urină după micţiune

Alte simptome ce pot fi specifice, dar nu exclusive, adenomului prostatic sunt:

  • Infecţii de tract urinar frecvente
  • Incapacitate de a urina (retenţie urinară)
  • Prezenţa sângelui în urină (hematurie – poate fi cauzată şi de pietrele la vezica urinară)

Trebuie menţionat însă că simptomele adenomului prostatic pot fi specifice şi altor afecţiuni, precum:

  • Infecţii de tract urinar
  • Inflamaţia prostatei (prostatită)
  • Îngustarea uretrei (strictură uretrală)
  • Pietre la vezica urinară sau la rinichi
  • Leziuni nervoase la nivelul prostatei
  • Cancer de prostată sau cancer de vezică urinară

Cauze

Prostata este o glandă situată imediat sub vezica urinară şi care înconjoară uretra, tubul prin care urina este transportată de la vezica urinară către penis. Cu cât această glandă este mai mare, cu atât presiunea pe vezica urinară este mai crescută. Prostata creşte în dimensiuni odată cu înaintarea în vârstă, ca urmare a modificărilor ce privesc hormonii androgeni – dacă la 20 de ani un bărbat are prostata de mărimea unei castane, la vârsta de 60 de ani această glandă poate ajunge la mărimea unei lămâi.

Un mit des întâlnit legat de creşterea în volum a prostatei este acela conform căruia sexul practicat frecvent poate  ţine la distanţă adenomul de prostată. Studiile au arătat însă că frecvenţa actului sexual şi ejacularea nu au nicio legătură cu creşterea în dimensiuni a prostatei.

Alţi factori de risc implicaţi în dezvoltarea adenomului prostatic, în afară de vârsta înaintată şi modificările hormonale, sunt:

  • Istoricul familial de afecţiuni ale prostatei
  • Diabetul sau bolile de inimă – studiile arată că aceste afecţiuni şi administrarea de betablocante, medicamente indicate în astfel de cazuri, pot creşte riscul de adenom prostatic
  • Obezitatea

Diagnostic

Diagnosticul de adenom prostatic se stabileşte pe baza simptomelor resimţite de pacient, dar şi cu ajutorul mai multor analize şi investigaţii (ce pot evalua starea prostatei, precum şi eventualele complicaţii), precum:

  • examenul rectal digital (tuşeu rectal)
  • analize de urină şi de sânge
  • măsurarea antigenului specific prostatic (testul PSA)
  • flowcitometrie în flux
  • testul volumului rezidual post-micţiune
  • test cu ultrasunete transrectal
  • biopsie de prostată
  • cistoscopie

Adenom prostatic: tratament

Există numeroase metode de tratament pentru adenomul prostatic, fiecare având indicaţii în funcţie de mărimea prostatei, vârsta pacientului, starea generală de sănătate a acestuia sau severitatea simptomelor resimţite. Acestea pot consta în medicamente, terapii minim invazive sau intervenţie chirurgicală.

Dacă manifestările sunt suportabile şi nu creează un disconfort major, se recomandă evitarea tratamentului de orice natură şi monitorizarea simptomatologiei. În unele cazuri, simptomele se pot ameliora fără tratament.

Medicamentele cel mai des indicate în caz de adenom prostatic, în scopul ameliorării simptomelor, sunt: alfablocantele (acestea relaxează musculatura vezicii urinare şi fibrele musculare ale prostatei, uşurând procesul de micţiune), inhibitorii enzimei 5-alfa reductază (aceştia determină scăderea în dimensiuni a prostatei), o combinaţie între acestea sau medicamente care sunt indicate în tratamentul disfuncţiei erectile, despre care studiile au arătat că pot avea un efect benefic şi în adenomul prostatic.

Terapiile minim invazive şi intervenţiile chirurgicale  sunt recomandate atunci când simptomele sunt moderate spre severe, medicaţia nu oferă rezultate, pacientul se confruntă cu obstrucţie urinară, pietre la vezica urinară, hematurie sau alte afecţiuni renale şi dacă se doreşte o variantă de tratament permanent. Astfel de intervenţii NU sunt recomandate dacă pacientul se confruntă cu o infecţie urinară, strictură uretrală, are un istoric de intervenţii chirurgicale sau radioterapie la nivelul prostatei şi dacă suferă de boala Parkinson sau scleroză multiplă.

Trebuie ştiut că orice intervenţie la nivelul prostatei poate avea reacţii adverse, în funcţie de amploarea acesteia. Complicaţiile cele mai frecvente includ: dificultate temporară de urinare, sângerări, disfuncţie erectilă, infecţii de tract urinar, incontinenţă urinară, ejaculare retrogradă.

Intervenţiile la nivelul prostatei pot consta în:

  • rezecţie transuretrală a prostatei (TURP)
  • incizie transuretrală a prostatei (ITUP)
  • termoterapie prostatică transuretrală cu microunde (TUMT)
  • ablaţie transuretrală cu ac a prostatei (TUNA)
  • laserterapie (vaporizare selectivă a prostatei – PVP –,  ablaţie cu laser holmium – HoLAP – sau enucleere cu laser holmium – HoLEP)
  • lifting uretral prostatic (PUL)
  • embolizare
  • prostatectomie clasică, endoscopică sau ghidată robotic

Suplimentele şi remediile pe bază de plante nu sunt aprobate de Food and Drug Administration pentru tratamentul adenomului prostatic, deoarece rezultatele studiilor efectuate până în prezent sunt contradictorii, iar siguranţa şi eficacitatealor nu au putut fi demonstrate.

Dacă vreţi să urmaţi un tratament pe bază de plante, vă recomandăm să cereţi mai întâi opinia medicului, deoarece anumite substanţe din plante pot creşte riscul de sângerare sau pot anula ori exacerba efectele anumitor medicamente.

Dacă aţi urmat un tratament chirurgical sau minim invaziv, se recomandă repausul timp de 6 săptămâni şi evitarea ridicării greutăţilor sau practicarea exerciţiilor fizice intense în acest interval.

Pentru a ameliora sau preveni simptomele adenomului de prostată se recomandă:

  • Evitarea consumului de lichide cu 1-2 ore înainte de culcare
  • Limitarea consumului de alcool şi cafea
  • Evitarea administrării de antihistaminice sau decongestionante
  • Evitarea amânării momentului micţiunii
  • Stabilirea unui program de „reeducare” a vezicii urinare (urinarea la fiecare 3-4 ore)
  • Dieta sănătoasă şi menţinerea unei greutăţi corporale în limitele normale
  • Practicarea de exerciţii fizice zilnice – sedentarismul poate favoriza retenţia urinară
  • Evitarea frigului

Autor: Paula Rotaru

Surse: urologiaserrateribal.com, mayoclinic.org

CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.

Vezi Boli/Afectiuni în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Cariotipul molecular pre-și post-natal: ce este și când se recomandă?