Scolioza: cauze, simptome, tratament

Scolioza: cauze, simptome, tratament

Scolioza: definiţie

Scolioza este o afecţiune a coloanei vertebrale care constă în dezvoltarea unei curburi laterale anormale. În 8 şi 10 cazuri, scolioza este de natură idiopatică, adică nu se cunosc cauzele. Paralizia cerebrală şi distrofia musculară pot determina însă apariţia acestei boli.
Se estimează că aproximativ 3% dintre adolescenţi, în special cei cu vârsta cuprinsă între 10 şi 15 ani, se confruntă cu această problemă medicală. Se pare că persoanele de sex feminin sunt mai predispuse la scolioză decât bărbaţii.

În majoritatea cazurilor, simptomele scoliozei sunt uşoare şi nu produc complicaţii, dar sunt şi situaţii când boala evoluează şi diformitatea se agravează odată cu trecerea timpului, devenind debilitantă.

Curbura laterală anormală dezvoltată la nivelul zonei lombare sau toracice pune presiune pe plămâni, care nu îşi mai pot exercita funcţia de bază. Durerile de spate, tulburările de respiraţie şi capacitatea redusă de efort sunt doar câteva dintre consecinţele scoliozei.

Tratamentul scoliozei se stabileşte în funcţie de vârsta pacientului, severitatea afecţiunii şi problemele generale de sănătate. De cele mai multe ori, fizioterapia şi purtarea unui corset special sunt principalele metode de corectare a curburii spatelui. În foarte puţine situaţii este recomandată intervenţia chirurgicală.

Scolioza: simptome

Cel mai evident simptom al scoliozei este prezenţa unei curburi laterale diforme a coloanei vertebrale, în formă de C sau S, la nivelul toracelui sau zonei lombare. Alte simptome asociate scoliozei sunt:

  • Umerii/şolduri inegale, unul este mai ridicat decât celălalt
  • Capul uşor întors către o parte sau/şi descentrat
  • Asimetria cutiei toracice (coastele dintr-o parte sunt mai sus decât cele din partea opusă)
  • Picioarele de lungime diferită
  • Postură înclinată într-o parte
  • Dureri de spate
  • Dificultăţi de respiraţie sau dureri în piept

Scolioza: cauze

În peste 80% din cazurile de scolioză, cauza este necunoscută. De asemenea, studiile au arătat că scolioza nu este asociată cu postura incorectă la birou. Cel mai probabil, susţin cercetătorii, moştenirea genetică joacă un rol important în dezvoltarea scoliozei. Mai rar, scolioza poate fi cauzată de:

  • Spina bifida
  • Paralizie cerebrală
  • Distrofie musculară
  • Poliomielită
  • Neurofibromatoză
  • Sindromul Marfan
  • Osteoporoză
  • Leziuni sau tumori la nivelul coloanei vertebrale

Scolioza: diagnostic

Diagnosticul de scolioză se stabileşte pe baza examenului clinic şi neurologic, a istoricului medical familial şi personal al pacientului, dar şi cu ajutorul unor teste imagistice, precum radiografie, CT sau IRM.

Scolioza: tratament

Tratamentul scoliozei depinde de vârsta pacientului, de cât de gravă este curbura coloanei vertebrale şi de evoluţia acesteia în timp. În cazul copiilor mici, de exemplu, se preferă metoda observaţională, deoarece coloana lor vertebrală este în creştere şi se poate alinia corect pe parcursul timpului, sau se poate recomanda purtarea permanentă a unui corset special pentru a împiedica agravarea curburii coloanei vertebrale. Adulţii care se confruntă cu dureri de spate pot apela la analgezice sau injecţii spinale, care ameliorează simptomele.

Trebuie ţinut cont însă şi de anumiţi factori, care pot prezice riscul de agravare a scoliozei, cum ar fi:

  • Fetele prezintă un risc mai crescut de progresie a bolii, în comparaţie cu băieţii
  • Curburile mari tind să se agraveze în timp
  • Tiparul curburii – curburile duble în formă de S au tendinţa să se agraveze, în comparaţie cu curburile în forma literei C
  • Localizarea curburii – dacă este situată la nivel toracic, există riscul ca boala să evolueze mai rapid

În cazurile severe de scolioză poate fi recomandată operaţia numită fuziune spinală, care constă în conectarea chirurgicală a două sau mai multe vertebre şi inserarea unui os sau a unui material care imită osul între acestea, pentru a preveni deplasarea lor şi a favoriza alinierea coloanei vertebrale.

Deşi fizioterapia nu poate stopa progresia bolii, s-a demonstrat că aceasta poate ameliora simptomele şi poate contribui la starea de bine a pacientului. În schimb, procedurile de electrostimulare musculară, tehnicile de chiropractică şi suplimentele nutritive nu prezintă niciun beneficiu.

Autor: Paula Rotaru

Surse: nhs.uk, medicalnewstoday.com, mayoclinic.org

Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu inlocuiesc tratamentele medicale, ci le completeaza. S.C. Gandul Media Network S.R.L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt folosite "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. CSID nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ.
Vezi toate medicamentele in ordine alfabetica