Prolapsul rectal (procidenţa rectală): cauze, simptome, tratament

Prolapsul rectal (procidenţa rectală): cauze, simptome, tratament

Ce este prolapsul rectal

Prolapsul rectal sau procidenţa rectală este o afecţiune medicală care constă în protruzia (împingerea) ţesutului rectal, adică porţiunea finală a intestinului gros, în afara corpului, prin anus.

Potrivit American Society of Colon and Rectal Surgeons, prolapsul rectal afectează circa 3 persoane din 100.000, femeile cu vârsta peste 50 de ani fiind de şase ori mai expuse acestei afecţiuni.

Prolapsul rectal este adesea confundat cu boala hemoroidală, deoarece prezintă simptome similare, dar sunt condiţii medicale diferite.

Hemoroizii afectează vasele de sânge din canalul anal, în vreme ce prolapsul rectal afectează peretele rectal. Prin urmare, aceste două condiţii medicale necesită tratament diferit, aşa că este important diagnosticul corect.

Există trei tipuri de prolaps rectal:

  • Prolaps rectal intern – ţesutul rectal nu este încă ieşit în afara corpului
  • Prolaps rectal parţial – doar o parte a ţesutului rectal (mucoasa) este ieşit în afara corpului
  • Prolaps rectal complet – întregul ţesut rectal este ieşit în afara corpului

Simptomele prolapsului rectal pot fi uşoare, moderate sau severe, iar tratamentul diferă în funcţie de acest aspect. Cazurile uşoare pot fi rezolvate prin măsuri ce vizează schimbarea stilului de viaţă şi administrarea de laxative, însă cazurile grave pot necesita intervenţie chirurgicală.

Prolapsul rectal: simptome

Deşi prolapsul rectal nu este o urgenţă medicală, simptomele acestei afecţiuni produc disconfort şi jenă persoanei afectate, putând avea un impact major asupra stării psihice şi emoţionale a acesteia. De aceea este important ca, la apariţia oricărui simptom neobişnuit, persoana în cauză să ceară sfatul medicului pentru un diagnostic corect şi un tratament corespunzător. Cu cât se întârzie mai mult tratamentul pentru prolaps rectal, cu atât riscul de apariţie a complicaţiilor este mai crescut.

Principalul simptom al prolapsului rectal parţial sau complet este apariţia unei umflături la nivelul anusului, în timpul defecării, mersului, strănutului, tusei etc. Această umflătură poate deveni permanentă în timp, fiind descrisă de persoanele afectate astfel: „simt că stau mereu pe o minge”.

În cazul persoanelor care se confruntă cu prolaps rectal intern, senzaţia este aceea de defecare incompletă.

Alte posibile simptome ale prolapsului rectal includ:

  • Apariţia unei formaţiuni de culoare roşie la nivelul anusului
  • Durere de anus sau de rect
  • Sângerări şi/sau mâncărimi rectale
  • Secreţii purulente, cu fecale sau cu mucus din anus
  • Constipaţie (25-50% dintre persoanele cu prolaps rectal se confruntă cu acest simptom)
  • Durere în timpul tranzitului intestinal (simptom prezent în aproximativ 75% dintre cazuri)
  • Eliminare involuntară de gaze şi materii fecale

În cazul în care se întârzie tratamentul, prolapsul rectal poate duce la apariţia unor complicaţii precum:

  • strangularea prolapsului (o parte din ţesutul rectal este strangulat şi împiedică astfel circulaţia sângelui, cauzând necrozarea ţesuturilor – poate duce la cangrenă, care este o urgenţă medicală şi se tratează chirurgical)
  • sindromul ulcerului rectal unic (o afecţiune care se produce atunci când una sau mai multe ulceraţii apar la nivelul rectului)

Prolapsul rectal: cauze

Prolapsul rectal are la bază mai multe posibile cauze şi factori de risc, printre care:

  • Istoricul de diaree şi constipaţie cronică
  • Vârsta înaintată – odată cu îmbătrânirea, sfincterul anal este slăbit, iar ligamentele şi muşchii din zona respectivă nu îşi mai îndeplinesc corespunzător funcţia
  • Leziuni în regiunea anală sau la nivelul şoldurilor
  • Leziuni nervoase care afectează musculatura (cauzate de sarcină, travaliu, operaţii în zona pelviană, traumatism la nivelul coloanei vertebrale)
  • Sexul – femeile cu vârsta peste 50 de ani prezintă un risc mult mai mare de a dezvolta prolaps rectal
  • Fibroza chistică
  • Diabetul
  • Boala pulmonară obstructivă cronică
  • Infecţiile parazitare
  • Histerectomia
  • Scleroza multiplă
  • Tumorile coloanei vertebrale
  • Accidentele la nivelul pelvisului sau al regiunii lombare
  • Boala de disc degenerativă

Prolapsul rectal: diagnostic

Pentru stabilirea diagnosticului de prolaps rectal, medicul va efectua un examen clinic complet, care va include evaluarea simptomelor, istoricul medical al pacientului şi tuşeul rectal.

Alte teste şi investigaţii ce pot fi recomandate pentru clarificarea diagnosticului sunt: proctografia (un fel de radiografie a rectului şi a canalului anal), colonoscopia (inserarea unui tub flexibil în intestinul gros, prevăzut la un capăt cu o cameră video mică, prin intermediul căreia medicul vizualizează structura rectului şi a intestinului gros) şi testul cu ultrasunete endoanal.

Prolapsul rectal: tratament şi prevenţie

Prolapsul rectal nu se vindecă de la sine, ba mai mult, se agravează în timp, proces care poate dura de la câteva luni până la câţiva ani. Dacă simptomele sunt uşoare şi nu creează disconfort nu este necesară, cel puţin momentan, intervenţia chirurgicală.

Pentru prevenirea complicaţiilor şi înrăutăţirea simptomelor se recomandă evitarea constipaţiei prin consumul crescut de lichide, dieta bogată în fibre (fructe şi legume proaspete, cereale integrale), mişcarea zilnică şi, la nevoie, administrarea de laxative.

Dacă aceste măsuri nu sunt eficiente, iar simptomele se agravează sau, mai rău, dacă apar complicaţii, este necesară operaţia, care poate fi realizată la nivel abdominal sau anal, în funcţie de preferinţe, de tipul de prolaps rectal, de vârsta pacientului, de alte posibile afecţiuni şi de indicaţia medicului.

Succesul intervenţiei chirurgicale este garantat, dar prevenirea recurenţei prolapsului rectal depinde doar de respectarea indicaţiilor. Recuperarea completă după operaţie durează, de obicei, 3 luni, iar persoanele care au fost supuse unei astfel de intervenţii nu trebuie să ridice greutăţi, să facă exerciţii fizice intense şi să evite constipaţia cel puţin 6 luni.

Chiar dacă se intervine chirurgical pentru remedierea prolapsului rectal, există riscul ca această afecţiune să recidiveze la un moment dat.

Pentru a reduce riscul de prolaps rectal pot fi luate anumite măsuri precum:

  • Consumul de apă şi alimente bogate în fibre
  • Exerciţiile fizice regulate
  • Evitarea sau limitarea consumului de alimente procesate
  • Evitarea stresului prin tehnici de relaxare precum meditaţia, yoga, respiraţia profundă etc.

Autor: Paula Rotaru

Surse: webmd, healthline, medicalnewstoday

Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu inlocuiesc tratamentele medicale, ci le completeaza. SC TITLURI QUALITY S.R.L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt folosite "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. CSID nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ.