Candida si vaginita in sarcina
Dr. Ioan Boleac Medic primar obstetrica-ginecologie

Da, eu va recomand sa luati doar un antimicotic pentru moment si sa repetati analiza cand... citește

Caută în:

Cele mai

APLICAȚII

Calculează câte calorii poţi consuma zilnic fără să te îngraşi, află greutatea ideală, verifică în calculatorul nutrițional nutrienţii și caloriile din meniul tău sau vezi informaţiile nutriţionale din alimentele preferate.

Cancerul Colorectal

Cancerul colorectal - descriere generala

Cancerul colorectal este a doua cauza de deces prin cancer, in tarile civilizate. Riscul aparitiei cancerului colorectal este egal la femei si barbati. Detectia precoce a cancerului colorectal creste substantial sansele de tratament si de supravietuire. Peste o treime din decesele prin cancer colorectal ar putea fi evitate printr-un program riguros respectat de screening adresat  persoanelor care prezinta risc crescut de cancer.

Screeningul (respectiv investigatiile pentru depistarea cancerului colorectal inaintea aparitiei oricaror semne clinice sau de laborator de cancer) cancerului colorectal este sigur si eficient.

Intestinul gros, respectiv colonul, este un organ important al sistemului digestiv. Acesta are doua roluri majore si anume: absorbtia apei si electrolitilor continuti in alimentele digerate, respectiv stocarea in vederea eliminarii intermitente la exterior a deseurilor nedigerate si deci neabsorbite.

Cancerul colorectal apare prin transformarea maligna, necontrolata, cancerigena a celulelor epiteliului mucoasei care tapeteaza mucoasa ce captuseste fata interna a rectului si colonului. Constituie a doua cauza de deces prin cancere din lumea occidentala. Dar daca este depistat precoce, cancerul colorectal poate fi tratat si vindecat.

Este foarte important sa intelegem care sunt riscurile cancerului colorectal, manifestarile sale clinice precum si testele care permit depistarea cancerului inaintea aparitiei oricaror semne clinice dependente de cancer. Prin aplicarea unor mijloace preventive se poate reduce chiar riscul aparitiei acestei redutabile boli.

Polipii colorectali. Cancerul colorectal apare, in 9 cazuri din 10, la nivelul unor formatiuni pre-canceroase acolorectale, denumite polipi adenomatosi. Viteza cu care cresc acesti polipi este redusa, dezvoltarea lor facandu-se pe parcursul mai multor ani. Majoritatea polipilor apar dupa varsta de 50 de ani, pentru personale care prezinta risc mediu de cancer acolorectal. Unii polipi devin cancerosi, altii nu.

Pentru reducerea probabilitatii aparitiei cancerului acolorectal este esentiala recurgerea la metodele de screening pentru depistarea si indepartarea polipilor acolorectali. Prin aplicarea consecventa si regulata a metodelor de screening, se pot evita peste o treime din cazurile de deces datorate cancerului colorectal. 

Cuprins
Cancerul colorectal - descriere generala
Factori de risc in cancerul colorectal
Simptomele cancerului colorectal
Investigatii radioimagistice si de laborator si Diagnostic
Cancer colorectal - Profilaxie
Recomandari Medicale
sus

Factori de risc in cancerul colorectal

Riscul de cancer colorectal poate fi mediu sau crescut, in functie de varsta si de istoricul medical personal si familial al persoanei respective.
Risc mediu de cancer colorectal au persoanele cu varsta de la 50 de ani in sus si care nu prezinta niciunul dintre factorii de risc care urmeaza.

Factorii de risc crescut pentru cancerul colorectal. Se incadreaza in grupa de risc crescut pentru cancerul colo-rectal persoanele care prezinta:
-istoric personal de cancer colorectal sau de polipi adenomatosi;
-istoric familial cu unul sau mai multi dintre parinti, frati, sau copii cu cancer colo-rectal sau polipi adenomatosi;
-istoric familial de cancere multiple, de san, ovar, uter sau cu alte localizari;
-istoric personal de boala inflamatorie intestinala de tipul rectocolitei ulcerative sau bolii Crohn;
-sindroame hereditare de tipul Polipozei Adenomatoase Familiale (PAF) care prezinta sute de polipi la nivelul rectului si colonului, de pe la varsta de 10 ani, dintre care unii se transforma cancerigen in jurul varstei de 30 de ani;
-sindromul Lynch (cancerul colonic non-polipozic hereditar) care nu prezinta ca semne de alarma polipi rectocolonici.
-desi se crede, in mod nejustificat, femeile nu sunt mai putin expuse riscului de cancer colo-rectal comparativ cu barbatii. Dimpotriva, femeile si barbatii au un risc egal de aparitie a cancerului colorectal. De fapt, cancerul colorectal constituie a treia cauza de deces prin cancer la femei, dupa cancerul de san si cancerul pulmonar. De exemplu, in SUA, sunt diagnosticate anual aproximativ 71.000 de femei cu cancer colorectal dintre care 26.000 mor datorita acestei boli.
 

sus

Simptomele cancerului colorectal

Initial, cancerul colorectal este de obicei asimptomatic. Cu timpul insa apar semne de alarma care sunt urmatoarele:

- Sangerare la nivelul rectului;
- Sange in scaun (rosu deschis sau negru);
- Modificari de forma si/sau consistenta a scaunului (frecvent scaune creionate);
- Disconfort in momentul actului defecatiei sau necesitatea urgenta de a merge la toaleta fara eliminarea scaunului;
- Dureri sub forma de crampe la nivelul abdomenului inferior;
- Balonari abdominale, cu durere si flatulenta;
- Scadere ponderala fara dieta de slabire;
- Astenie si fatigabilitate persistente

sus

Investigatii radioimagistice si de laborator si Diagnostic

TESTELE DE SCREENING PENTRU CANCERUL COLORECTAL

COLONOSCOPIA: este o procedura de examinare a colonului care foloseste un tub lung, flexibil denumit colonoscop, cu ajutorul caruia medicul endoscopist poate vizualiza rectul, colonul in intregime si chiar ultimii cativa centimetri din potiunea terminala a intestinului subtire, respectiv din ileonul terminal.

Astfel se pot depista polipii sau cancerul iar in decursul aceleasi examinari se pot extirpa polipii pre-cancerosi. Este testul diagnostic cel mai des recomandat de catre gastroenterolog ca fiind cel mai bun examen de screening pentru depistarea cancerului de colon, deoarece este singura metoda care combina screeningul (depistarea) cu prevenirea (prin indepartarea polipilor pre-cancerosi) cancerului rectocolonic.

Colonoscopul este prevazut cu o camera video care permite proiectia imaginilor endoscopice pe un ecran dar si fotografierea sau inregistrarea intregii examinari a rectului si colonului pe suport digital (CD, DVD).

Daca se depisteaza un polip (sau mai multi), acesta poate fi indepartat cu ajutorul unei anse metalice introdusa pe canalul endoscopului si care se ataseaza de baza polipului. Ulterior este trimis un curent electric prin acest fir metalic si astfel se taie baza polipului care apoi este extras din colon.

Polipul este apoi trimis la laboratorul de anatomopatologie pentru a fi analizat histologic, stabilindu-se in final natura benigna sau canceroasa a acestuia.  Colonoscopia necesita de obicei sedare parenterala (intra-venoasa) si dureaza cu aproximatie, 30 de minute.

Procedura poate fi efectuata intr-un centru de chirurgie ambulatorie, intr-un cabinet medical ambulatoriu sau intr-un spital. Nu este necesara decat in situatii deosebite (pacienti varstnici, afectiuni asociate severe, etc.) spitalizarea de o zi a pacientului. Pe durata colonoscopiei se poate resimti o anumita presiune la nivelul abdomenului datorata miscarilor colonoscopului iar dupa examinare pot apare crampe abdominale. Ocazional pot apare urme de sange in scaun, daca au fost efectuate biopsii sau polipectomii.  

Cand se efectueaza aceasta examinare?
Colonoscopia pentru depistarea cancerului de colon este recomandata la fiecare 10 ani, dupa varsta de 50 de ani, la toti indivizii cu risc mediu de cancer de colon. Pacientii cu risc ridicat de cancer recto-colonic, inclusiv cei cu istoric familial de cancer sau polipi colonici vor stabili impreuna cu medicul gastroenterolog care este momentul optim pentru inceperea screeningului precum si intervalul dintre reexaminari. 

Pregatirea pentru efectuarea colonoscopiei presupune o dieta speciala, de obicei exclusiv lichidiana in preziua examinarii si va fi discutata impreuna cu medicul endoscopist. Sunt de obicei necesare laxative orale (polietilenglicol) si uneori clisme. Dozarea lor si ritmul de administrare vor fi stabilite tot de catre medicul endoscopist.

TESTUL IMUNOHISTOCHIMIC FECAL (TIF): acest test detecteaza existenta sangelui la nivelul materiilor fecale, aflat in cantitati prea mici pentru a putea fi depistat cu ochiul liber. Sensibilitatea testului respectiv probabilitatea de a depista existenta sangelui in scaun este foarte mare.

Un test pozitiv insa, desi semnaleaza existenta sangelui provenit din colon, nu poate preciza locul unde s-a produs sangerarea si nici natura leziunii care a provocat sangerarea. Testul este simplu de efectuat, respectiv se preleveaza probe din scaunul recoltat spontan acasa si care se trimit la laborator intr-un recipient special.

Nu necesita pregatire cu dieta speciala. Daca testul este pozitiv adica depisteaza prezenta sangelui in probele trimise la laborator, atunci urmeaza sa se efectueze colonoscopia totala pentru depistarea sediului precis al sangerarii si natura leziunii (polip sau cancer) care a sangerat.

Cand se va efectua acest test? Testul TIF este recomandat anual persoanelor care au implinit varsta de 50 de ani. In cazul ca testul este pozitiv, va fi urmat de efectuarea colonoscopiei de screening pentru cancerul colo-rectal.
Pregatirea testului TIF nu necesita restrictii de dieta.

TESTUL FECAL PENTRU HEMORAGII OCULTE: acest test detecteaza existenta sangelui la nivelul materiilor fecale, aflat in cantitati prea mici pentru a putea fi depistat cu ochiul liber. Testul este ieftin si simplu de efectuat, respectiv se preleveaza probe din scaunul recoltat spontan acasa si care se trimit la laborator intr-un recipient special.

Necesita insa o pregatire cu dieta speciala. Testul este pozitiv daca sangerarea se produce la nivelul cancerului sau mult mai rar al polipilor pre-cancerosi in timpul efectuarii testului. Testul va fi fals negativ, adica nu va depista cancerul, daca acesta nu sangereaza pe durata de efectuare a testarii. In cazul cand testul este pozitiv, va fi urmat de efectuarea colonoscopiei de screening pentru depistarea cancerului colo-rectal.

Cine va efectua testul de singerare oculta fecala (TSOF)? Acest test, de altfel ca si precedentul, este recomandat anual, tuturor persoanelor care au implinit varsta de 50 de ani. In cazul in care testul este pozitiv, adica detecteaza prezenta de sange in scaun, atunci va fi necesara efectuarea colonoscopiei totale pentru screeningul cancerului recto-colonic.

Pregatirea pentru efectuarea testului TSOF presupune evitarea, respectiv scoaterea din dieta cu trei zile inaintea recoltarii probei de scaun pentru laborator, a urmatoarelor alimente: carne rosie, suplimente de vitamina C si fier, conopida, varza, hrean, ridiche, napi, alte alimente si medicamente care contin fier precum si aspirina sau alte antiinflamatoare nesteroidiene care sunt iritante pentru tubul digestiv.

SIGMOIDOSCOPIA: este o metoda de diagnostic endoscopic prin care medicul endoscopist utilizeaza un tub scurt, flexibil dotat cu videocamera in varf, cu ajutorul caruia sunt explorate rectul si colonul distal pe ultimii 40-50 cm, in vederea depistarii polipilor sau cancerului recto-colonic din segmentele respective. Metoda permite proiectarea imaginilor pe un ecran si inregistrarea pe hartie foto sau pe substrat digital (CD, DVD, Memostick).

Daca se depisteaza prezenta unor leziuni patologice, sigmoidoscopia va fi urmata de colonoscopia totala pentru depistarea altor leziuni similare sincrone (concomitente). Explorarea poate fi efectuata intr-un cabinet medical obisnuit, cu dotare minima si nu necesita anestezie sau sedare.

Este necesara totusi efectuarea unei clisme evacuatorii inaintea examinarii. Insertia tubului poate genera un oarecare disconfort sau chiar crampe abdominale care cedeaza insa de obicei in aproximativ 10 minute. Post-procedura poate persista un timp variabil o durere/discomfort abdominal din cauza gazului insuflat in timpul procedurii. Daca s-au prelevat biopsii, atunci pot apare si uneori persista, urme de sange in scaun, in urmatoarele cateva zile.

Sigmoidoscopia este recomandata la fiecare cinci ani dupa varsta de 50 de ani, asociata cu testul pentru hemoragii fecale (care va fi efectuat anual) daca nu se efectueaza colonoscopia totala.
Pregatirea pentru sigmoidoscopie presupune efectuarea a una sau doua clisme evacuatorii, inaintea testului endoscopic propriu-zis.

COLONOGRAFIA COMPUTER TOMOGRAFICA (Colonografia-CT): acest tip de examinare radiologica presupune explorarea rectului si colonului in intregime cu ajutorul unui computer tomograf care preia imagini din interiorul colonului (bi- si trei-dimensionale). Se pot astfel depista polipii si cancerul recto-colonic, de peste 0,5-1 cm. Durata procedurii este de aproximativ 10 minute si nu necesita sedare.

Este necesara insa curatarea colonului in aceeasi maniera ca la pregatirea pentru colonoscopia totala. La inceputul testului se introduce un tub mic flexibil intrarectal pentru insuflarea de aer, care va servi drept contrast radiologic. Colonografia CT poate fi efectuata in centrele medicale ambulatorii sau in spitale. Daca in timpul examinarii se descopera polipi sau alte tipuri de anomalii atunci se va efectua colonoscopia totala pentru  confirmarea diagnosticului, inclusiv histologic, urmata de extirparea acestora.

Cand se efectueaza colonografia CT? Pentru persoanele cu risc mediu de cancer colorectal, colonografia CT se efectueaza la fiecare 5 ani dupa varsta de 50 de ani. Pentru pacientii cu risc mare de cancer colo-rectal, incluzand si pe cei cu istoric familial, cu polipi sau alte afectiuni de risc, se recomanda consultul gastroenterologic de specialitate pentru a se aprecia daca nu cumva efectuarea screeningului cu ajutorul colonoscopiei totale, ar fi metoda de ales.

Pentru pregatirea colonului in vederea efectuarii colonografiei CT, medicul endoscopist va prescrie o dieta cu lichide clare si laxative, cu sau fara clisme evacuatorii (in functie de situatia particulara) dupa un protocol similar celui pentru pregatirea colonului pentru colonoscopia clasica.

IRIGOSCOPIA: este o procedura radiologica de examinare a intregului colon si a rectului. Este din ce in ce mai rar recomandata acum cand sunt accesibile metode mai noi, mai moderne, mai confortabile, mai exacte si mai eficiente de diagnostic. Initial se efectueaza o clisma evacuatorie dupa care se introduce un tub moale, flexibil in rect. Pe acest tub se introduce o cantitate mica, variabila de substanta lichida, de contrast radiologic dupa care este extras. Urmeaza introducerea unei cantitati de aer pentru examinarea colonului in dublu contrast radiologic.

Examenul radiologic urmareste progresia coloanei de bariu prin colon si modul in care aceasta delimiteaza formatiunile protruzive de tipul polipilor sau cancerului sau cele ulcerate sau mixte (ulcero-vegetante). Pe durata examinarii pot apare crampe abdominale si chiar necesitatea urgenta de defecatie si deci de eliminare a continutului intestinal. Dupa efectuarea testului, in scaun pot fi observate urme de culoare alba sau roz. Daca s-au depistat polipi sau alte tipuri de anomalii la examenul irigografic, va fi necesara efectuarea colonoscopiei clasice pentru biopsierea lexiunii si, dupa caz, extirparea acesteia.

CAND SE EFECTUEAZA IRIGOSCOPIA? Aceste test desi face parte din optiunile disponibile pentru screeningul cancerului colorectal, este rar utilizat.
Pregatirea pentru irigoscopie necesita o dieta speciala cu 24 de ore inaintea efectuarii testului. Aceasta va fi specificata de catre medic. Incepand cu seara premergatoare examenului, se vor consuma numai lichide. Medicul va prescrie un laxativ care se va administra in seara care precede testul iar in dimineata zilei in care acesta se va efectua, pacientului i se va administra o clisma evacuatorie.  

TESTUL ADN FECAL: prin aceasta procedura, proba recoltata din materiile fecale va fi testata la laboratorul de specialitate in vederea depistarii eventualelor mutatii genetice de la nivelul ADN-lui celulelor recto-colonului. Celulele cancerului colo-rectal contin ADN alterat si se descuameaza adica se detaseaza de tumoare, ajungand in lumenul colonului unde sunt incorporate in materiile fecale care se elimina prin rect.

Testul necesita recoltarea in recipiente speciale care se pastreaza la congelator. Daca testul ADN fecal este pozitiv, adica prezinta alterari ale ADN-ului genomic, atunci va fi necesara efectuarea colonoscopiei clasice pentru a depista sediul formatiunii tumorale responsabile de pozitivarea testului si pentru indepartarea acesteia.

Testul va fi efectuat la persoanele de peste 50 de ani, in cadrul screeningului cancerului colo-rectal. Intervalul de screening pentru testul ADN fecal nu a fost inca precizat. Pregatirea pentru efectuarea testului ADN fecal nu necesita o dieta restrictiva speciala.

EXAMENUL RECTAL DIGITAL: efectuarea testului pentru depistarea sangerarii oculte fecale si a testului imunohistochimic fecal din specimenul fecal obtinut la examenul digital rectal, nu este recomandata pentru screeningul cancerului colo-rectal din cauza sensibilitatii foarte reduse, respectiv a frecventei mari a rezultatelor fals negative.

Cea mai recomandata conduita despre cel mai adecvat test de screening al cancerului acolo-rectal pentru fiecare persoana in parte, este luarea unei decizii informate in urma consultului cu medicul gastroenterolog.

sus

Cancer colorectal - Profilaxie

Aplicarea unui program de screening si alegerea unui stil de viata sanatos constituie cele mai bune metode curente preventive de reducere a riscului aparitiei cancerului colorectal.

Urmeaza prezentarea unor masuri de reducere a riscului cancerului colorectal si anume:
- Consumul de alimente cu un continut crescut de cereale integrale, de fructe si vegetale;
- Consum crescut de varza, brocoli, conopida;
- Aport crescut de calciu din lapte degresat, moluste, crustacee, somon, suplimente de calciu cu vitamina D;
- Aport redus de grasimi, unt, carne rosie;
- Evitarea alimentelor prajite, afumate sau sarate;
- Efectuarea de exercitii fizice cu regularitate;
- Aport zilnic de aspirina in doza redusa sau de alte antiinflamatoare nonsteroidiene – numai la recomandarea medicala personalizata.

sus

Recomandari Medicale

Persoana care prezinta unele dintre manifestarile de mai sus trebuie sa se adreseze medicului de familie si apoi medicului gastroenterolog. Acesta din urma va efectua o anamneza tintita si va stabili care este cel mai indicat test diagnostic.

CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Mediafax nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.



Cele mai citite din Gastroenterologie din ultimele 7 zile
Gemeni Gemeni 22 mai - 21 iunie

În luna mai veţi avea o stare de spirit destul de echilibrată şi nu veţi accepta ca nicio problemă să vă afecteze dispoziţia pozitivă pe care o aveţi. Natura acestei luni este una de introvertire...citește mai departe

×

Zf.ro
Ce se întâmplă cu magazinele Profi în România. Reţeaua face anunţul care dă toate calculele peste cap Ce se întâmplă cu magazinele Profi în...
Cine vrea să devină milionar? Fraţii...
Este OFICIAL! Avem un nou miliardar în...
BusinessMagazin.ro
Cine este sortivul român care şi-a CUMPĂRAT UN MUNTE. Cum a transformat o casă bătrânească într-un imperiu de zeci de milioane de euro Cine este sortivul român care şi-a CUMPĂRAT...
ÎN SFÂRŞIT!! Cea mai aşteptată autostradă...
Mediafax.ro
E OFICIAL: Ce se întâmplă cu Radu Mazăre. Autorităţile din România, surprinse de mişcara DECISIVĂ făcută de fostul primar E OFICIAL: Ce se întâmplă cu Radu Mazăre....
„Vestul sălbatic digital”. Instrumente...
De ce ar trebui să mâncăm ce creşte...
Gandul.info
Un elev de liceu a văzut două profesoare tinere care stăteau de vorbă. A mers la ele sub pretextul că le întreabă ceva despre şcoală, iar ce a urmat e SCANDALOS. Adolescentul, prins accidental de poliţie/ Cadrele didactice sunt ŞOCATE Un elev de liceu a văzut două profesoare...
Noi detalii în cazul celor doi soţi care...
Şi-a cumpărat un Audi R8 de 130.000 de...
DA.ZF.ro
5 drumuri magice din România pe care poţi evada cu maşina - GALERIE FOTO 5 drumuri magice din România pe care poţi...
Cele 7 minuni ale României: locuri spectaculoase...
TOP 5 plaje sălbatice, foarte aproape de...
ProSport.ro
BREAKING NEWS: Clipe de groază pentru această tânără care şi-a chemat un Uber pentru a merge acasă. A fost la un pas să fie răpită: "Avem grijă, e o lume nebună!" FOTO | BOMBĂ chiar în ziua protestului de la Piaţa Victoriei BREAKING NEWS: Clipe de groază pentru această...
Fiul marelui Gică Hagi, luat prin surprindere!...
BREAKING NEWS: România, în doliu! A murit...
ApropoTv.ro
Destinaţii alternative de Crăciun care te fac să vezi cu alţi ochi Europa Destinaţii alternative de Crăciun care...
Jurnalistul Ion Cristoiu publică două...
Electric Castle Festival anunţă headliner-ii...
Go4it.ro
Telefoanele HUAWEI nu vor mai folosi ANDROID. Donald Trump a dat lovitura FATALĂ companiei Telefoanele HUAWEI nu vor mai folosi ANDROID....
Lilium Jet, primul vehicul de zbor pentru...
A fost LANSAT telefonul cu cea mai performantă...
ProMotor.ro
VIDEO - În mai ştiţi pe ŞMECHERUL CU TOUAREG care A LOVIT O DACIA? Ce s-a întâmplat chiar ieri e REVOLTĂTOR! VIDEO - În mai ştiţi pe ŞMECHERUL CU...
VIDEO - SITUAŢIE INCREDIBILĂ ÎN TÂRGOVIŞTE....
Un POLIŢIŞT s-a dus la un şofer de autobuz...
Descopera.ro
PROBLEMA sexuală majoră pe care o au din ce în ce mai multe românce. Cum se poate REZOLVA simplu PROBLEMA sexuală majoră pe care o au din...
De câte ORI pe lună trebuie să FACI sex...
Locul dezmăţului şi al ORGIILOR sexuale....
ULTIMA ORĂ
Angajate de la Spitalul Universitar din Capitală, filmate când umilesc pacienţi/ Ministrul Sănătăţii anunţă Comisie de disciplină | VIDEO

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.