Eroziunea smaltului dentar: cauze, simptome, metode de prevenire si tratament

Eroziunea smaltului dentar: cauze, simptome, metode de prevenire si tratament

Ce este smaltul dentar

Smalţul dentar reprezintă învelişul extern care acoperă dintele.

Acesta reprezintă cel mai dur ţesut din corpul uman şi acoperă coroana dentară, partea vizibilă a dintelui.

Smalţul protejează dinţii de uzura zilnică provocată de muşcat, mestecat sau şcrâşnit.

De asemenea, izolează dintele de durerea pe care o pot provoca temperatura sau substanţele acide. Deşi este foarte dur, smalţul se poate crăpa sau ciobi, iar din cauza faptului că nu conţine celule vii, organismul nu îl poate repara.

Frecvent, dinţii sunt afectaţi şi prin alte procese în afară de caria dentară şi de traumatisme. Uzura dinţilor reprezintă un astfel de proces în care dinţii pierd treptat din structura lor.

Cauzele eroziunii dentare

  • Consumul excesiv de băuturi acidulate
  • Consumul sucurilor naturale (acidul unor fructe poate fi mai puternic decât acidul de baterie)
  • Xerostomia sau sindromul gurii uscate
  • Alimentaţie bogată în zaharuri
  • Probleme gastrointestinale
  • Factori externi (stres, frecare, uzură)

Atriţia reprezintă uzura ca urmare a contactelor dintre dinţi, fără interpoziţie alimentară şi fără intervenţia altor factori externi. Ea poate fi fiziologică, normală odată cu vârsta sau patologică, în această categorie intrând scrâşnirea dinţilor şi bruxismul.

Bruxismul reprezintă afecţiunea ce se caracterizează prin scrâşnirea şi încleştarea dinţilor în timpul zilei sau noaptea în somn, ducând la pierderi importante de smalţ până la descoperirea dentinei şi chiar a camerei pulpare.  

Printre cauzele bruxismului se numără stresul, anxietatea, tulburările de comportament de tip agresiv, compulsiv, cât şi hiperactivitatea. Principalul tratament utilizat este acela prin gutiere, reducând astfel nivelul de uzură al dinţilor, însă este esential tratamentul afecţiunii de bază, fiind recomandată în acest sens consilierea psihologică.

Abraziunea apare în urma masticaţiei sau ca urmare a periajului dentar, dar şi ca urmare a unor obiceiuri vicioase sau ticuri:

  • roaderea unghiilor
  • deschiderea sticlelor cu dinţii
  • fumatul pipei
  • cântatul la instrumente de suflat: trompetă, trombon, saxofon
  • consumul exagerat de seminţe
  • menţinerea între dinţi de obiecte precum: creion, ac de cusut

Ȋn acest caz, se indică pacientului să renunţe la obiceiul ce determină uzura dentară sau să reducă intensitatea periajului dentar.

Abfracţia reprezintă uzura dinţilor vizibilă în porţiunea de colet, de formă triunghiulară, în zona vecină gingiei. Cauzele care duc la acest tip de uzură sunt periajul excesiv şi trauma ocluzală: aplicarea unor forţe foarte mari în momentul masticaţiei alimentelor. Abfracţia se tratează prin obturaţie dentară şi reducerea forţelor utilizate atât în triturarea şi sfâşierea alimentelor, cât şi cele aplicate în momentul igienizării.

Simptomele eroziunii smaltului dentar

  • sensibilitate – anumite alimente (dulciuri) sau temperatura alimentelor (cald/rece) pot cauza dureri de dinţi
     
  • fisuri sau ciobituri – marginile dinţilor pot deveni ascuţite, neregulate
     
  • schimbări de culoare – în faze avansate, dentina rămâne expusă, iar dinţii capătă o tentă galbenă

Metode de prevenire a eroziunii dentare

  • Redu alimentele şi băuturile acide, aşa cum sunt sucurile carbogazoase şi citricele. În cazul în care le consumi clăteşte gura cu apă de fiecare dată.
     
  • Utilizează un pai atunci când consumi băuturi acide. Astfel lichidul va ajunge în partea din spate a gurii şi nu va atinge dinţii.
     
  • Utilizează guma de mestecat între mese. Producţia salivară va fi crescută şi va ajuta la protecţia dinţilor.
     
  • Consumă mai multă apă în cazul în care obişnuieşti să ai gura uscată
     
  • Evită să te speli pe dinţi imediat după ce ai consumat băuturi acidulate

Tratamentul eroziunii dentare

Tratamentul eroziunii dentare depinde de gravitatea problemei. Uneori este suficient să mergi la controale periodice pentru a ţine afecţiunea sub observaţie.

În cazul în care dentina devine expusă, medicul stomatolog poate alege varianta unei simple obturaţii sau, în cazuri mai grave, poate apela la coroane sau faţete dentare.

Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu inlocuiesc tratamentele medicale, ci le completeaza. SC TITLURI QUALITY S.R.L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt folosite "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. CSID nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ.