Coxartroza: tratament

Coxartroza: tratament

Ce inseamna coxartroza

Coxartroza este una dintre cele mai comune boli ale sistemului musculo-scheletic. Este o boală cronică, caracterizată prin degradarea progresivă a articulaţiei şoldului şi limitarea semnificativă a mobilităţii sale.

Asemenea celorlalte articulaţii care susţin greutatea corpului, odată cu înaintarea în vârstă, şoldurile sunt supuse riscului de artroză (coxartroză). Cartilajul articular, care este neted şi lucios, se macină, oasele ajung în contact direct, os pe os, determinând astfel durerea şi înţepenirea şoldului.

Efectele coxartrozei sunt distrugerea cartilajului articular şi apariţia la nivelul şoldului a osteofitelor (ciocuri osoase). În lipsa cartilajului articular mişcările şoldului se limitează şi devin dureroase.

Cauzele degradării articulaţiei şoldului

Articulaţia şoldului este de tip minge-cavitate. Capătul proximal (superior) a femurului, de formă sferică, se articulează cu bazinul prin intermediul cavităţii acetabulare. Acetabulul şi femurul proximal (capul femural) sunt acoperite de un ţesut neted şi lucios care poartă numele de cartilaj articular. Acesta face ca mişcarea coapsei să se facă cu uşurinţă în toate direcţiile. Deteriorarea cartilajului articular, cu subţierea până la dispariţie a acestuia duce la instalarea coxartrozei.

Din nefericire, ştiinţa medicală încă nu ne poate explica pe deplin cauza coxartrozei. Există o serie de factori care pot provoca boala, de la un stil de viaţă sedentar şi până la diverse leziuni articulare sau fracturi. Aproape toate vârstele sunt predispuse la această boală şi, cu toate acestea, coxartroza este cel mai des întâlnită la persoanele cu vârsta de peste 40 ani.

Pacienţii cu coxartroză prezintă unul dintre factorii de risc enumeraţi mai jos:
• Defecte congenitale –  cum este luxaţia congenitală de şold;
• Traumatisme la nivelul şoldului – cum ar fi luxaţia de şold sau fractura de col femural;
• Obezitatea – prin crearea unui dezechilibru între solicitare şi rezistenţa cartilajului articular;
• Sexul – coxartroza este mai des întâlnită în rândul femeilor;
• Dezechilibru hormonal (în timpul sarcinii, de exemplu) poate contribui la inflamarea articulaţiilor şi la apariţia coxartrozei.
Însă coxartroza poate apărea şi la persoane care nu prezintă niciunul dintre factorii de risc enumeraţi mai sus şi fără o cauză detectabilă.

Simptome de coxartroza

Coxartroza este o boală cu evoluţie progresivă şi mulţi dintre bolnavii afectaţi prefera să ignore durerea până ce aceasta, împreună cu mobilitatea scăzută, le afectează viaţa de zi cu zi.

Primele simptome ale coxartrozei sunt durerea de şold, mai ales în zona inghinală şi senzaţia de rigiditate, cu scăderea gradului de mobilitate a şoldului. În cazul în care prezentaţi simptomele gonartrozei, prezentate mai jos, prezentaţi-vă cât mai curând la medic:
Durere în zona inghinală, fesieră sau care coboară pe coapsă – poate fi primul semn de coxartroză. Aceasta apare iniţial la mers şi apoi, odată cu progresia bolii, devine permanentă. Durerea în coxartroză apare treptat, în luni sau ani. Durerea de şold care apare brusc, este cauzată cel mai probabil de un traumatism (lovitură) sau alte afecţiuni;
Scăderea mobilităţii – Coxartroza poate face dificilă desfacerea picioarelor, întinderea piciorului în spate sau rotaţia internă a membrului afectat;
Şchiopătatul – Pentru a reduce durerea, pacienţii încep să şchiopăteze, reducând astfel presiunea asupra şoldului afectat;
Rigiditatea şoldului – Activităţile de zi cu zi care implică aplecatul (încălţatul), pot deveni dificile sau imposibile la bolnavul cu coxartroză;
Repausul înrăutăţeşte situaţia – Şoldul poate deveni rigid după o perioadă de inactivitate (dimineaţa după somn).

Persoanele cu coxartroză acuză adesea dureri atunci când se ridică din pat dimineaţa sau când încearcă să se ridice după ce au stat o perioadă mai lungă pe scaun sau fotoliu.

Diagnosticul de coxartroza

Pentru diagnosticarea coxartrozei medicul ortoped va efectua un examen clinic complet în cadrul unei consultaţii. Acesta va testa mobilitatea şoldului şi va examina mersul, iar pentru confirmarea diagnosticului medicul va solicita efectuarea unei radiografii a bazinului, care de cele mai multe ori este suficientă. Astfel va vedea modul în care s-au modificat articulaţiile şoldurilor, dacă există malformaţii osoase (formaţiuni de tip „ciocuri osoase”) sau alte anomalii.

Investigaţii radioimagistice şi de laborator

În vederea confirmării diagnosticului sau în cazul în care coxartroza este într-un stadiu avansat, iar pacientului îi este recomandat tratamentul chirurgical, medicul poate recurge la examinarea cu ajutorul radiografiei bazinului, computerului tomograf, sau a rezonanţei magnetice (RMN).

Tratamentul pentru coxartroza

Este important ca pacientul care suferă de simptomele coxartrozei să se prezinte la medicul ortoped în cel mai scurt timp, deoarece modificările apărute odată cu evoluţia bolii sunt ireversibile. Totuşi tratamentul nechirurgical început devreme îl poate scuti de multă durere şi poate amâna instalarea incapacităţii de mişcare. Dacă boala este în stadii avansate, singura soluţie este cea chirurgicală.” – ne spune Dr. Robert Apostolescu.

Tratamentul nechirurgical

Este recomandat doar în fazele incipiente ale bolii şi constă în:

  • Evitarea eforturilor prelungite;
  • Odihnă periodică;
  • Kinetoterapie pentru a creşte sau menţine mobilitatea şoldului, cu exerciţii regulate precum înotul, aerobica în apă, ciclismul;
  • Administrarea medicaţiei antiinflamatorii pentru durere;
  • Folosirea ajutătoarelor la mers (cadru sau baston) pentru a scădea presiunea la nivelul şoldului afectat;
  • Pierderea în greutate, dacă pacientul este supraponderal;

Tratamentul chirurgical

Atunci când pacientul prezintă coxartroză într-o fază avansată durerea nu este calmata de tratamentul nechirurgical, iar medicul ortoped va recomanda protezarea totală a şoldului pe cale chirurgicală (artroplastie). Această intervenţie este sigură şi eficientă, va asigura dispariţia durerii, creşterea mobilităţii şi va ajuta în reluarea activităţilor zilnice, obişnuite. Artroplastia totală de şold este una dintre cele mai de succes intervenţii chirurgicale pe care chirurgii ortopezi le efectuează.
Operaţia presupune înlocuirea articulaţiei şoldului cu un dispozitiv artificial, format din două piese, una pentru bazin şi una pentru femur. Această intervenţie elimină durerea, şi restabileşte mişcările normale, în toate planurile.

Proteza (articulaţia artificială) este de două tipuri: cimentată şi necimentată.
Proteză cimentată – este indicată persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani şi la cei cu osteoporoză. Aceasta permite solicitarea articulaţiei (mersul, sprijin) imediat după operaţiei. Pacientului îi este recomandat mersul cu cârje sau cadru, câteva săptămâni, iar sprijinul total este permis de a doua zi de la intervenţie.
Proteza necimentată – este recomandată pacienţilor sub 65 de ani, deoarece aceasta are o durată de viaţă mai mare. Recuperarea începe prin mobilizarea la marginea patului in prima zi postoperator, apoi folosirea unui cadru şi a cârjelor timp de până la 30 zile. Sprijinul total este permis după 45 de zile de la intervenţie.

În cazul ambelor tipuri de proteză, în primele 6 săptămâni de la operaţie, pacientul va efectua exerciţii sub  îndrumarea unui personal calificat (kinetoterapeut), iar recuperarea totală se va vedea după 60 de zile de la operaţie, dacă pacientul ţine cont de recomandările medicului ortoped.

Evolutia coxartrozei

Coxartroza este o boală degenerativă care, netratată, evoluează lent şi ajunge să cauzeze invaliditate definitivă.

Aceasta prezintă 3 stadii de evoluţie:
Stadiul 1 – apare durerea şi reducerea amplitudinii mişcărilor;
Stadiul 2 – apare durerea în repaus şi scade amplitudinea mişcărilor;
Stadiul 3 – apar durerile intense şi de repaus, iar mobilitatea articulara redusă. În acest stadiu pacientul devine dependent de cadru sau cârje, deoarece nu mai exista deloc rotaţia internă a coapsei, iar deplasarea se face extrem de dificil.

Foto: 123rf.com

Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu inlocuiesc tratamentele medicale, ci le completeaza. S.C. Gandul Media Network S.R.L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt folosite "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. CSID nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ.
Vezi toate medicamentele in ordine alfabetica