Colicile: ce sunt, cauze, simptome, diagnostic, tratament

Colicile: ce sunt, cauze, simptome, diagnostic, tratament
Sursa foto: 123rf.com

Colicile sunt episoade de plâns isteric la bebeluşi, însoţite de dureri abdominale, care pot avea mai multe cauze. Se estimează că un sugar din patru se confruntă cu astfel de crize în primele 3-4 luni de viaţă. Chiar dacă părinţii sunt îngrijoraţi că bebeluşul plânge din cauza colicilor, acestea nu sunt periculoase pentru sănătate şi nu au efecte negative asupra dezvoltării fizice ale acestuia.

Bebeluşii plâng din diverse motive, de la foame până la senzaţia de frig, oboseală, căldură excesivă sau necesitatea schimbării scutecului. Cu toate acestea, un sugar poate plânge şi după ce este hrănit, curăţat şi îngrijit corespunzător, caz în care cel mai probabil suferă de colici abdominale.

Fumatul în timpul alăptării ar putea fi o posibilă cauză a colicilor, însă există şi alţi factori care ar putea favoriza apariţia acestora.

Colicile: simptome

Pe lângă episoadele repetitive de plâns, bebeluşii care suferă de colici mai pot prezenta simptome precum:

  • Înroşirea feţei
  • Episoadele de plâns survin din senin, aparent fără motiv, şi au tendinţa să apară în acelaşi moment al zilei, de obicei seara, putând dura câteva zeci de minute
  • Bebeluşul are pumnii încleştaţi, prezintă tensiune abdominală, ţine spatele arcuit şi îşi adduce genunchii la piept
  • Somnul este întrerupt de plâns, aşa că bebeluşul poate fi agitat sau, din contră, letargic, din cauza lipsei de odihnă corespunzătoare
  • Alăptarea poate fi dificilă, deoarece durerile abdominale îl împiedică să sugă la sân aşa cum ar trebui
  • Eliminare de gaze intestinale în timpul plânsului

Cauze

Cauzele colicilor nu sunt pe deplin cunoscute, însă există indicii că anumiţi factori ar putea favoriza apariţia acestora. Indigestia este unul dintre aceşti factori, dar dovezile nu sunt sufficient de concludente pentru a afirma cu certitudine că aceasta este principal cauză a colicilor.

O altă teorie susţine că sistemul digestiv al bebeluşilor nu este suficient de dezvoltat şi este sensibil la anumite substanţe din laptele matern sau cel tip formulă. Alergia la lactate şi intoleranţa la lactoză prezintă simptome similare colicilor, dar, cu toate acestea, nu s-a demonstrat o asociere clară între aceste afecţiuni şi apariţia colicilor.

Aproape cert este însă faptul că fumatul în timpul sarcinii sau al alăptării dublează riscul de colici, după cum arată acest studiu publicat în British Medical Journal.

Un alt mit în ceea ce priveşte colicile este acela conform cărora acestea ar apărea în funcţie de numărul naşterilor. Cu alte cuvinte, unii părinţi pun colicile pe seama faptului că bebeluşul lor este primul născut, al doilea, al treilea etc. Studiile nu au reuşit să descopere însă nicio legătură între colici şi acest aspect.

De asemenea, nu s-a demonstrat că hrănirea cu formulă de lapte ar proteja bebeluşul de colici în mai mare măsură decât alăptarea la sân. Potrivit specialiştilor, colicile afectează în egală măsură bebeluşii hrăniţi cu lapte matern şi pe cei care consumă formulă de lapte.

Diagnostic

Diagnosticul de colici abdominale se stabileşte pe baza examenului fizic, care constă în palparea abdomenului bebeluşului, dar şi pe baza simptomelor descrise de părinţi. Dacă medicul nu descoperă la examinare formaţiuni sau anomalii abdominale, care pot sufera existenţa unei obstrucţii intestinale, cel mai probabil micuţul se confruntă cu colici.

Testele de laborator şi examenele imagistice nu sunt necesare decât în cazul în care medicul suspectează o altă afecţiune care se poate manifesta similar.

Colicile: tratament

Colicile nu se tratează cu medicamente, ci pot fi luate măsuri simple care pot ameliora starea bebeluşului. Acestea pot consta în:

Eliminarea temporară a laptelui de vacă din alimentaţie – dacă simptomele se ameliorează, înseamnă că bebeluşul nu tolerează momentan lactoza din lapte şi este bine să îl înlocuieşti cu variante fără lactoză. În schimb, dacă simptomele nu se îmbunătăţesc, poţi relua hrănirea cu lapte de vacă.

Administrarea de picături cu simeticonă – această substanţă reduce cantitatea de gaze intestinale şi previne astfel durerile abdominale. Se administrează o linguriţă de soluţie cu simeticonă după fiecare masă sau poate fi adăugată în biberonul cu lapte.

Picături cu enzimă lactată – lactaza este o enzimă care reduce considerabil nivelul lactozei din lapte şi o trannsformă în glucoză şi galactoză. Studiile au demonstrat că astfel de soluţii pot ameliora semnificativ crizele de plâns cauzate de colici. Produsul poate fi folosit la fiecare masă a sugarului, doza şi frecvenţa fiind reduse pe măsură ce semnele de disconfort dispar.

Părinţii pot ameliora starea de disconfort a bebeluşului urmând aceste sfaturi:

  • Înfăşurarea micuţului într-o pătură atunci când are o criză de colici
  • Ţinerea în braţe de către părinte calmează bebeluşul
  • Ţinerea bebeluşului în poziţie verticală în timpul alăptării – acest gest reduce riscul bebeluşului de a înghiţi prea mult aer şi, implicit, de formare a gazelor intestinale
  • Alăptare în porţii mai mici, dar cu frecvenţă mai mare
  • Evitarea de către mamă a consumului de ceai, cafea, alimente picante, alcool
  • Limitarea consumului de lactate, ouă, nuci şi produse care conţin grâu
  • Eliminarea gazelor intestinale prin bătăi uşoare pe spatele bebeluşului şi mişcări delicate pe stomac după alăptare la sân sau hrănire cu biberonul (este normal ca bebeluşul să elimine mici cantităţi de lapte atunci când eructează)
  • Ferirea bebeluşului de surse de zgomot sau de lumină puternice
  • O băiţă caldă sau un masaj cu ulei de levănţică ajută la ameliorarea durerilor abdominale şi favorizează somnul de calitate

Sub nicio formă nu este indicat ceaiul de anason stelat, chiar dacă în credinţa populară acesta ar ameliora colicile bebeluşului. Anumite sortimente de ceai pot fi chiar toxice pentru cei mici. De asemenea, sunt contraindicate medicamentele sau siropurile care conţin diclomină ori dicicloverină – acestea pot ameliora simptomele colicilor, dar s-a constatat că pot cauza reacţii adverse severe la bebeluşi, precum tulburări respiratorii, convulsii, slăbiciune musculară, pierederea temporară a conştienţei sau chiar comă.

Colicile: când trebuie contactat medicul

Pentru că manifestările colicilor pot fi similare unor probleme de sănătate grave, specialiștii sfătuiesc mămicile să contacteze pediatrul dacă:

  • sunt îngrijorate pentru bebelușii lor;
  • dacă nimic nu funcționează pentru calmarea simptomelor;
  • dacă bebelușii au simptome de colici și după vârsta de 4 luni;
  • dacă se simt depășite de gestionarea colicilor.

Sursa: mayoclinic.com, medicalnewstoday.com, www.nhs.uk

Articol revizuit în 2022.

CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.

Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Vezi Boli/Afectiuni în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Sandwich proteic și chifteluțe vegetale cu piure de cartofi și sos de ceapă