Catatonia: definiţie, cauze, simptome, tratament

Catatonia este definită ca un cumul de simptome specifice tulburărilor mintale, dar nu este o boală în sine. De regulă, aceste manifestări includ incapacitatea de a reacţiona, atât prin mişcare, cât şi verbal, agitaţie, confuzie şi stare de nelinişte, simptome care pot dura de la câteva ore până la câteva zile. Până nu demult, aceste simptome erau definitorii pentru schizofrenie, dar specialiştii au descoperit că şi alte boli mintale sau factori pot duce la apariţia acestora.

Potrivit statisticilor, una din zece persoane care se confruntă cu o tulburare mintală prezintă catatonie la un moment dat. În lipsa unui tratament adecvat, acest sindrom psihomotor poate duce la situaţii periculoase, care pot pune în pericol atât viaţa bolnavului, cât şi pe a celor din jur.

Există 3 tipuri de catatonie:

Stupoare catatonică – este definită printr-o stare de apatie, lipsă de mişcare şi de reacţionare la stimulii externi, persoane neavând contact vizual cu cei din jur, neputând să vorbească, fiind descrisă ca „pierdută în spaţiu” de ceilalţi. Este cea mai frecventă formă de catatonie.
Excitarea catatonică – este exact opusul stuporii catatonice, manifestându-se prin agitaţie excesivă, hiperactivitate, agresivitate şi chiar violenţă faţă de ei înşişi şi faţă de oamenii din jurul lor.
Catatonia „letală” – este cea mai severă formă a catatoniei şi se manifestă prin delir, febră crescută, ritm cardiac accelerat şi hipertensiune arterială.

Catatonia: simptome

Simptomul specific catatoniei este stupoarea, adică incapacitatea unei persoane de a se mişca sau de a vorbi, de a avea contact vizual cu alte persoane, care se uită în gol. Alte manifestări ale catatoniei pot fi:

• Flexibilitate de ceară – adică o persoană stă în aceeaşi poziţie ore în şir, fără să reacţioneze dacă altcineva încearcă să-i schimbe poziţia
• Incapacitatea de a mânca sau de a bea lichide – ceea ce poate duce la malnutriţie şi deshidratare
• Ecolalie – adică repetarea involuntară, ca un „papagal”, a cuvintelor sau frazelor rostite de o altă persoană
• Agitaţie
• Mişcări haotice
• Delir
• Febră
• Rigiditate corporală
• Transpiraţie excesivă
• Tensiune arterială crescută
• Ritm cardiac accelerat

Cauze

Simptomele catatoniei pot ascunde tulburări precum:

• schizofrenie
• tulburare bipolară
• depresie
• sindrom neuroleptic malign
• status epilepticus convulsiv
• stres posttraumatic

Alte posibile cauze ale catatoniei pot fi: administrarea anumitor medicamente (clozapină), diverse anomalii la nivel cerebral, un nivel scăzut sau crescut de neurotransmiţători, producţia scăzută de acid gamma-aminobutiric (GABA).

Printre factorii care pot creşte riscul de catatonie se numără:

• Sexul – femeile sunt mai predispuse la apariţia catatoniei şi a bolilor mintale în general
• Vârsta – pe măsura înaintării în vârstă, riscul de catatonie este mai crescut
• Alte tulburări mintale – se estimează că peste 10% din pacienţii diagnosticaţi cu afecţiuni psihiatrice, inclusiv schizofrenie, se confruntă la un moment dat cu simptome ale catatoniei
• Abuzul de alcool sau consumul de droguri
• Nivelul redus de sare din organism
• Depresia postpartum

De asemenea, anumite afecţiuni medicale pot creşte riscul de catatonie, chiar dacă persoana respectivă nu suferă şi de o tulburare mintală. Acestea includ: diabetul, bolile renale sau tiroidiene, boala Parkinson, encefalita. O altă posibilă cauză a catatoniei poate fi embolismul pulmonar, care poate fi depistat prin intermediul unui test de sânge D-dimer.

Diagnostic

Diagnosticul de catatonie se stabileşte prin excluderea altor tulburări mintale ce pot prezenta simptome similare. Nu există un test universal care să poată indica precis spre acest sindrom psihomotor. De aceea, medicul va evalua simptomele pacientului, va nota istoricul medical şi familial al acestuia şi va efectua anumite teste fizice.

Analizele de sânge pot fi efectuate pentru a verifica dacă există un dezechilibru electrolitic – o posibilă cauză a schimbărilor comportamentale de natură psihică.

Pentru a exclude existenţa unei tumori cerebrale sau encefalita, medicul poate recomanda efectuarea CT sau RMN (IRM).

Catatonia: tratament

Simptomele specifice catatoniei se tratează cu ajutorul unor sedative (benzidiazepine, carbamazepine, carbonat de litiu, relaxante musculare etc.), utilizate de regulă în caz de anxietate.

O altă variantă de tratament este terapia electroconvulsivantă (TEC),  o formă de stimulare a creierului care constă în inducerea unei crize, similare clinic cu cea epileptică, prin transmiterea de impulsuri nervoase la creier prin intermediul unor electrozi amplasaţi pe capul pacientului (care este sedat în acest timp).

Această procedură nedureroasă are scopul de a ameliora simptomele catatoniei şi se realizează doar în spital şi numai sub supravegherea medicului specialist, fiind indicată în cazul în care sedativele nu dau rezultate în cel mult 5 zile, simptomele se agravează, episoadele de catatonie sunt recurente etc.

Autor: Paula Rotaru

Surse: webmd.com, healthline.com