Botulismul: simptome, tratament

Botulismul: simptome, tratament

Botulismul este o boală infecţioasă gravă, cauzată de o neurotoxină produsă de bacteria Clostridium botulinum. În lipsa unui tratament rapid, această boală poate provoca paralizie sau chiar insuficienţă cardiacă. Există trei tipuri de botulism – infantil, transmis prin alimente sau prin răni –, însă fiecare este considerat o urgenţă medicală şi trebuie tratat ca atare.

Simptomele botulismului debutează la cel mult 36 de ore de la ingestia neurotoxinei şi se pot agrava în scurt timp, favorizând apariţia complicaţiilor severe. Din acest motiv, este important să fie respectate normele de igienă şi de preparare a alimentelor, dar şi să se cunoască simptomele acestei afecţiuni, pentru a se lua măsuri rapid.

Majoritatea cazurilor de botulism sunt înregistrate în rândul copiilor mici, sub un an, care nu au sistemul imunitar suficient de puternic pentru a lupta cu această bacterie.

Cauze

Toxina botulinică poate ajunge în organism prin ingestia alimentelor procesate şi depozitate incorect, cum ar fi conservele, dar şi prin contactul cu solul contaminat, prin intermediul unei răni deschise sau prin consumul de apă sau alimente (în special, mierea) care conţin sporii acestei bacterii. Din fericire, această neurotoxină poate fi distrusă prin fierberea alimentelor şi a apei timp de 10 minute la 100 de grade Celsius.

De asemenea, există anumite categorii de persoane considerate la risc de infecţie cu toxină botulinică, respectiv:

  • Persoanele care îşi injectează droguri intravenos
  • Persoanele care consumă alcool preparat în instalaţii improvizate, care nu respectă condiţiile de igienă
  • Persoanele care consumă conserve de carne, fructe sau legume ori compoturi făcute în casă
  • Persoanele care se injectează excesiv cu toxină botulinică din raţiuni estetice (datorită efectului neuroparalitic, injecţiile locale la nivelul muşchilor feţei cu toxină botulinică ajută la suprimarea ridurilor)
  • Sugarii – această categorie este cel mai expusă riscului de botulism, din cauza fragilităţii sistemului imunitar
  • Persoanele cu afecţiuni cronice sau care urmează tratament imunosupresor

Botulismul: simptome

Indiferent de tipul de botulism, simptomele acestei boli infecţioase sunt, de regulă, aceleaşi. Principala manifestare constă în slăbiciunea sau paralizia feţei, care poate iradia spre gât şi restul corpului. Alte simptome ale botulismului pot fi:

  • Vederea înceţoşată sau dublă
  • Dificultatea la înghiţire
  • Probleme de respiraţie
  • Căderea pleoapelor
  • Tulburări de vorbire
  • Dureri de stomac
  • Dificultate la urinare
  • Constipaţie
  • Vărsături
  • Letargie
  • Tonus muscular diminuat
  • Lipsa poftei de mâncare
  • Salivaţie excesivă
  • Vertij
  • Gură uscată
  • Umflarea abdomenului
  • Iritabilitate
  • Oboseală excesivă
  • Dificultate la supt, pierderea controlului capului şi ţipătul slab (la sugari)

Astfel de simptome apar, de regulă, la 12-36 de ore de la ingestia toxinei, iar mortalitatea cauzată de botulism este specifică în 5-10% din cazuri – aceasta poate fi însă prevenită cu un diagnostic rapid şi tratament urgent. Trebuie menţionat că botulismul nu evoluează cu febră, diaree, confuzie sau creşterea tensiunii arteriale.

Diagnostic

Pentru că simptomele botulismului sunt specifice şi altor afecţiuni – precum sindromul Guillain-Barré, accidentul vascular, miastenia gravis sau abuzul de droguri –, medicul va evalua, mai întâi de toate, istoricul medical al pacientului, obiceiurile sale alimentare, eventualele afecţiuni asociate, precum şi simptomele resimţite.

Ulterior, pot fi recomandate o serie de analize care pot confirma sau infirma suspiciunea de botulism, cum ar fi:

Botulismul: tratament

În cazul confirmării diagnosticului de botulism, se vor administra de urgenţă medicamente specifice împotriva neurotoxinei, purgative, se vor efectua spălături gastrice (dacă simptomele şi diagnosticul confirmă prezenţa toxinei botulinice în termen de cel mult 24 de ore) sau clismă şi, posibil, se va apela la proceduri de ventilaţie mecanică. De asemenea, în cazurile grave, se va apela la reechilibrare hidroelectrolitică prelungită şi la medicaţie de susţinere.

Antibioticele nu sunt necesare decât în cazul unei infecţii cu toxina botulinică prin intermediul unei răni deschise. Deşi există un vaccin care ar putea preveni botulismul, studiile nu i-au confirmat pe deplin eficienţa şi există riscul apariţiei unor efecte secundare.

În lipsa unui tratament rapid, botulismul duce la deces cauzat de insuficienţa cardiacă. Datorită evoluţiei în domeniul medical, în prezent, mortalitatea cauzată de botulism este mult mai mică. De exemplu, în urmă cu 50 de ani, din 100 de pacienţi cu botulism, jumătatea decedau din cauza lipsei tratamentului. Astăzi, având la dispoziţie metode de diagnostic rapide şi precise, dar şi seruri precise împotriva toxinei botulinice, mai puţin de 5 persoane din 100 decedează din cauza botulismului, mortalitatea fiind atribuită, în principal, infecţiilor severe şi complicaţiilor survenite ca urmare a întârzierii tratamentului.

Prevenţie

Riscul de botulism poate fi semnificativ redus respectând anumite reguli simple, recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, şi anume:

– gătiţi alimentele la temperaturi ridicate
– nu consumaţi alimente depozitate în recipiente (borcane, conserve) deteriorate, umflate sau îndoite
– folosiţi tocătoare separate pentru alimente crude (carne, legume, fructe etc.), respectiv alimente gătite
– ţineţi alimentele gătite la frigider, nu la temperatura camerei
– nu hrăniţi un copil mai mic de un an cu miere
– spălaţi-vă bine pe mâini înainte să manevraţi alimentele
– consumaţi apă numai din surse sigure
– dacă urmaţi un tratament cosmetic pe bază de toxină botulinică, asiguraţi-vă că apelaţi la un specialist şi că doza injectată este minimă şi sigură

Sursewebmd.com, who.int, cdc.gov, mayoclinic.org, medicalnewstoday.com, rarediseases.org

Autor: Paula Rotaru

CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. SC TITLURI QUALITY S.R.L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.

Vezi în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Dr. Laura Davidescu: greșeli care ne îngrașă