Boala Lyme (Borelioza): tratament și complicații

Boala Lyme (Borelioza): tratament și complicații
Boala Lyme (Borelioza) a fost descoperită în 1975 în Connecticut – Lyme la copii. Este o boală multisistemică care apare vara.  Agentul etiologic este spirocheta Borrelia burgdorferi din familia Spirochetaceae, genul Borrelia, transmisă prin înţepătură de căpuşă. Borrelia burgdorferi este cea mai lungă spirochetă (30 nm), este formată din: protoplasmă cilindrică, membrană celulară şi la capete 7-11 flageli.

Boala Lyme evoluează în 3 stadii:

Stadiul I – infecţie localizată – durează 3-21 zile, cu eritem migratoriu situat la nivelul înţepăturii de căpuşă. După o incubaţie de 5-30 zile apare eritem migrator cronic localizat asociat sau nu cu fenomene de infecţie acută.
Stadiul II – infecţie diseminată – apare la câteva zile până la săptămâni de la stadiul I cu apariţia de leziuni similare dar mici, eritemul se extinde şi apar leziuni cutanate secundare diseminate, manifestări de coafectare sistemică: astenie, febră, cefalee, frisoane, tuse seacă, limfadenopatie locală sau generalizată, dureri musculare, artralgii, hepatită. Semnele neurologice survin la 15% din cazuri: meningită, encefalită, radiculonevrite, coree, mielite (meningite cu l.c.r. clar cu limfocitoză şi albuminorahie crescută dar nivel normal ale glicorahiei). 5% dintre pacienţii netrataţi pot dezvolta interesare cardiacă.
Stadiul III – infecţie cronică persistentă – survine la interval lung de la debutul bolii (luni, ani) cu dureri articulare, artrite, sinovite, osteomielite, miozite. Clinic se caracterizează prin suferinţă multiorganică (neuropatie periferică, encefalopatie cronică, meningoencefalită, cardiomiopatie, manifestări la nivelul ficatului, ochiului, plămânului).

Manifestări cutanate

Eritemul migrator cronic apare la 2-14 zile de la înţepătura de căpuşă, ca o maculă papulă ce se extinde treptat, cu centru dur şi periferie eritematoasă, cu localizare în axilă, pe coapse, abdomen sau cervical. După câteva zile se extinde ca număr cu apariţia de leziuni secundare cu centru indurat (corespunde fazei de spirochetemie). Acum există şi manifestări sistemice generale: febră, frison, conjunctivită şi manifestări clinice şi limfadenopatie, hepatosplenomegalie, miocardită, hepatită etc.
Limfocitomul Borrelia apare la luni de la infecţia acută, ca noduli violacei pe lobul urechii sau membrane.
Acrodermatita cronică atrofică apare tardiv (stadiul III) la sexul feminin cu localizări pe extremităţi şi trunchi. În plus există şi polineuropatie şi artrite.
Manifestări neurologice în:
– stadiul I: astenie, fatigabilitate, cefalee;
– stadiul II: meningită acută ± nevrită;
– stadiul III: radiculonevrită, neuropatie periferică, encefalopatie (tulburări de memorie), encefalomielită.
Manifestări cardiace: miocardită, tulburări de ritm, sincopă cardiacă, insuficienţă cardiacă, cardiomiopatie.

Boala Lyme (Borelioza): diagnostic

date epidemiologice: provenienţa din zonă endemică, anotimpul cald, profesii care expun la contact cu rezervorul de căpuşă;
date clinice: prezenţa eritemului migrator cronic şi pusee de artrită (cel puţin două articulaţii mari ± afectarea SNC şi/sau miocardic);
date paraclinice:
  • evidenţierea spirochetei în leziunea eritemului migrator sau perilezional (numai în faza acută a bolii);
  • examene serologice prin determinarea IgM, IgG, IgA prin testele ELISA, imunofluorescenţă, indirect prin Western-Blot, proteina C reactivă;
  • examene nespecifice complementare: VSH, leucogramă, proteina C reactivă, TGP crescute, electrocardiogramă, electroencefalogramă,
  • tomografie computerizată (CT) cerebrală, rezonanţă magnetică nucleară (RMN); examen neurologic, oftalmologic,  examenul l.c.r., teste hepatice (TGP, TGO – crescute), anemie, LDH crescut, hematurie microscopică.

Diagnosticul diferenţial se face cu:

– leziunile cutanate din diferite afecţiuni dermatologice;
– afectarea musculară din reumatismul articular acut, poliartrita reumatoidă, colagenoze;
– afectarea meningiană din leuconevraxita, sindromul Guillain-Barré, paralizia de nerv facial Bell, afecţiuni psihice;
– afectarea miocardică – cu miocardita virală.

Boala Lyme (Borelioza): tratament

Tratamentul etiologic – administrare orală cu excepţia neuroboreliozei unde se indică tratament intravenos – se face cu:
doxiciclină, timp de 14-21 zile (excepţie copiii şi femeile gravide);
amoxicilina, timp de 21 zile.
În eritemul migrator durata terapiei este de 10 zile.
În formele sistemice:
– penicilina
– cefalosporine de a III-a generaţie, timp de 30 zile.
Tratament patogenic: antiinflamatorii, corticoterapie (cură scurtă) – hemisuccinat de hidrocortizon, prednison.
Tratament simptomatic: antialgice, antitermice.

Boala Lyme (Borelioza): sindromul post-tratament

Cele mai multe cazuri de borelioză se vindecă în decurs de 2-4 săptămâni. Însă există și situații când pacienții se confruntă cu stare de oboseală, dureri și tulburări de gândire chiar și pe perioade mai lungi de 6 luni după tratament. Aceasta situație poartă numele de sindromul post-tratament al boreliozei sau bolii Lyme. Mecanismul exact al acestui sindrom nu este pe deplin cunoscut, însă este suspectat un posibil răspuns autoimun care persistă în timp. Alți specialiști sunt de părere că sindromul nu are legătură cu infecția în sine. La ora actuală, nu există un tratament eficace pentru acest sindrom post-tratament al boreliozei, antibioticele administrate pe termen lung neavând o eficacitate sporită față de medicamentele placebo, situație testată în studii.

Boala Lyme (Borelioza): când trebuie să contactat medicul

Având în vedere complicațiile grave care pot însoți boala Lyme sau borelioza, orice mușcătură de căpușă și orice deplasare în ultimele 3 luni într-o zonă cunoscută ca fiind cu căpușe trebuie semnalate medicului. De asemenea, dacă o mușcătură de căpușă este însoțită de simptome de tip gripal precum durerea de cap, frisoanele, durerile musculare, starea de rău, situația trebuie raportată într-un serviciu medical. Un alt simptom care ar trebui să aducă pacienții la medic este o erupție cutanată rotundă sau ovală.

Surse:
1.Boli infecţioase : diagnostic şi tratament / Carmen Mihaela Dorobăţ, Mihaela Cătălina Luca, Egidia Gabriela Miftode, …. – Iaşi : Editura Gr.T. Popa, 2012
Sursa foto:123rf.com
Articol revizuit și actualizat în 2022.

CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.

Vezi Boli/Afectiuni în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Dr. Ingrid Gheorghe: soluții pentru bolile care afectează endometrul